Apartenenţa la NATO este foarte valoroasă, dar într-o situaţie excepţională "trebuie să fim pregătiţi să ne apărăm noi înşine ţara", a declarat, într-un interviu, preşedintele Klaus Iohannis, subliniind, totodată, că politica lui Putin nu se potriveşte conceptului de convieţuire din Europa sec. 21.
Întrebat dacă este îngrijorat de războiul din estul Ucrainei în condiţiile în care Putin a declarat cu câteva luni în urmă că armata rusă ar putea ajunge în două zile la Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, într-un interviu acordat revistei austriece Profil, că "politica lui Putin nu se potriveşte conceptului de convieţuire din Europa secolului 21". "Ani de zile am crezut că problema războiului în Europa a fost rezolvată. Acest lucru este acum, din păcate, istorie", a spus Iohannis.
Preşedintele a reamintit faptul că s-a ajuns la un consens politic privind alocarea până în 2017 a 2% din PIB pentru apărare.
La observaţia jurnalistului privind faptul că este vorba de o sumă mare iar România are nevoie urgent de bani în alte domenii, Klaus Iohannis a replicat: "Nu există o altă cale. În imediata apropiere a unui conflict armat al cărui rezultat nu este sigur, nu poți pur şi simplu să stai şi să te uiţi. Apartenenţa la NATO este foarte valorosă, dar într-o situaţie excepţională, sperăm ca ea să nu se întâmple, trebuie să fim pregătiţi să ne apărăm noi înşine ţara. Şi pentru asta trebuie să avem o armată bine pregătită şi echipată".
Întrebat dacă semnarea de către R. Moldova a Acordului de Asociere cu UE nu va duce la o exacerbare a acţiunilor Rusiei în privinţa Transnistriei, preşedintele a precizat că la alegerile din R. Moldova peste 50% dintre moldoveni au votat partide proeuropene iar Transnistria este "un conflict îngheţat dar care poate fi rezolvat".
