Irakul este în pericol de implozie, SUA şi ONU avertizează asupra riscului terorist ce planează asupra întregii regiuni.
Ieri, combatanţii ISIS se aflau la mai puţin de 100 km de Bagdad după ce în zilele anterioare au cucerit mari teritorii şi zone petroliere din nord. Rebelii au preluat controlul oraşului Dhoulouiya, la 90 km nord de Bagdad, localnicii declarând la telefon că oameni înarmaţi patrulează pe străzi. Înainte de a intra în oraş, insurgenţii au încercat să preia Samara, dar au fost împiedicaţi de forţele guvernamentale. Pe acest fond, coeziunea Irakului este ameninţată mai mult ca niciodată având în vedere debandada forţelor Bagdadului după lansarea, vinerea trecută, a ofensivei ISIS. După capturarea celui de-al doilea mare oraş irakian, Mossul, peste 500.000 de civili au luat drumul bejeniei de frica teroriştilor care au luat ostatici 80 de persoane de la consulatul Turciei – diplomaţi, trei copii, membri ai forţelor speciale, oameni de afaceri şi şoferi de tiruri. Ankara a ameninţat ISIS cu represalii dacă ostaticii vor fi răniţi. De asemenea, au capturat arme grele şi mari sume de bani de la Banca centrală a Irakului.
Miercuri a fost rândul Tikritului să cadă în mâna islamiştilor, fără luptă. Armata irakiană, minată de dezertări, nu poate face faţă combatanţilor bine antrenaţi şi înarmaţi ai ISIS. Avansarea lor rapidă se explică prin rezervele de recruţi străini, în special occidentali, kamikaze atraşi de prestigiul şi cruzimea organizaţiei (provenită din Al Qaeda, dar respinsă de reţeaua teroristă) care dispune de peste 8.000 de combatanţi. Ea a obţinut şi susţinerea unor triburi sunnite, iritate de represiunea regimului şiit al premierului Nouri Al-Maliki. Militanţii au executat 10 soldaţi şi poliţişti miercuri lângă Riyadh. Ieri, reuniunea Parlamentului de la Bagdad urma să decidă instaurarea stării de urgenţă în ţară, aşa cum a cerut anterior Maliki.
La Bagdad, securitatea a fost întărită pentru împiedicarea militanţilor sunniţi să intre în capitală, care este şi ea divizată în cartiere sunnite şi şiite şi a cunoscut cumplite lupte sectare de stradă în 2006-2007. Progresul rapid al trupelor ISIS care au cucerit rapid principalele centre de populaţie din nordul Irakului, în termeni de zile reprezintă cea mai mare ameninţare pentru Irak după retragerea trupelor americane, în 2011.
Cel mai bogat grup terorist?
Dintre numeroasele dezvăluiri stupefiante ale ocupării orașului Mossul – 500.000 de refugiaţi, mii de prizonieri eliberaţi, rapoarte privind „decapitări în masă” – unul poate avea impactul cel mai durabil în timp ce Irakul se scufundă într-un posibil război civil – anume că ISIS tocmai a devenit extrem de bogat. În timp ce insurgenţii au ocupat Mossul, mai mulţi oameni înarmaţi s-au oprit la Banca centrală din oraşul petrolier şi au capturat o cantitate incredibilă de bani – 500 miliarde dinari irakieni, echivalentul a 425 milioane dolari. Guvernatorul provinciei Ninive a confirmat că islamiştii au jefuit mai multe bănci din Mossul şi în afara miliardelor au luat şi o „mare cantitate de lingouri de aur”, transformând ISIS în cea mai bogată organizaţie teroristă din lume.
Pentru un grup terorist care funcţionează din ce în ce mai mult ca un stat şi domneşte peste o mare zonă dintre Siria şi Irak, impactul potenţial ar putea fi enorm.
Ajutor american
SUA se pregătesc să trimită un nou ajutor Irakului pentru ca autorităţile să poată opri marşul rapid al ISIS şi controlul asupra nordului irakian. Dar Administraţia Obama a oferit un sprijin modest pentru premierul Maliki şi legiuitorii americani au pus în discuţie dacă el va mai trebui să rămână la putere. Fără nici o înlocuire evidentă a lui Maliki şi fără intenţia aparentă din partea sa de a demisiona, Washingtonul s-a resemnat să lucreze cu guvernul său şiit care a vizat opozanţii politici sunniţi şi a inflamat tensiunile sectare în Irak. Maliki şi alţi lideri itrakieni au cerut Administraţiei Obama un ajutor suplimentar pentru a lupta contra insurgenţei crescânde şi purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Jen Psaki, a declarat că SUA vor acorda acest ajutor, dar a refuzat să facă precizări. „Washingtonul este gata” să vină în ajutor Irakului pentru a face faţă „agresiunii ISIS”. Dincolo de rachete, tancuri, avioane de vânătoare şi muniţie pe care SUA le-a oferit deja, Bagdadul ar dori drone de supraveghere pentru eradicarea insurgenţilor. „Situaţia este cu adevărat gravă în teren”, a recunoscut Psaki şi un înalt responsabil american a declarat că SUA au în vedere misiuni cu drone pentru Irak, dar încă nu a fost luată nici o decizie. La rândul său, un oficial irakian a subliniat că Washingtonul este deschis ideii loviturilor aeriene pentru eradicarea ofensivei djihadiste. Dar, oficiali americani au precizat că nu se pune problema trimiterii de militari la sol.
În 2011, Bagdadul şi Washingtonul nu au ajuns la o înţelegere asupra menţinerii unui contingent american în Irak şi atunci mulţi s-au alarmat, prevăzând un nou val de violenţă după plecarea americanilor.
„Interesul poartă fesul“
Ascensiunea jihadiştilor în Irak este direct legată de conflictul din Siria şi datorită porozităţii frontierei numeroşi combatanţi islamişti anti-Bashar al-Assad au venit să întărească opozanţii premierului şiit irakian, Al-Maliki. Ideea că ISIS este o forţă epuizată a fost spulberată odată cu preluarea orașului Mossul, organizaţia controlând de acum un teritoriu care se întinde din extremitatea estică din Alep, în Siria, la Fallujah, până în vestul Irakului. Organizaţia ISIS, care are ca scop instaurarea califatului islamic a profitat de războiul din Siria pentru a-şi extinde sfera de influenţă. ISIS este atât de violentă şi intransigentă încât a fost dezavuată de şeful Al Qaeda, Ayman al-Zawahiri. ISIS şi-a arătat cruzimea şi brutalitatea în Siria, în teritoriile pe care le controlează, din Alep la Raqqa, fiind acuzată de asasinarea, în februarie, a unui membru fondator al grupului salafist Ahrar al-Sham şi lider al grupului din Alep, Mohammed Bahaiah, care avea legături directe cu înalţi responsabili ai Al Qaeda. De asemenea, ISIS a fost acuzată de uciderea şefului Jabhat al-Nusra în guvernoratul din Idlib, Abu al-Ansari Muahmmuad împreună cu soţia, copiii şi rudele. Şeful ISIS, Abou Bakr Al-Baghdadi, a ordonat crucificarea unui bărbat acuzat de crime, alte forme de pedepsire fiind decapitările şi amputarea membrelor.
În pofida reputaţiei de brutalitate, ISIS a dat dovadă de supleţe şi în Irak a ştiut să câştige sunniţii nemulţumiţi din nord de represiunea guvernului Maliki. Un ziarist a descris cum Baghdadi s-a prezentat şefilor tribali şi religioşi sunniţi şi şiiţi, nemulţumiţi de administraţia centrală, ca o alternativă la clasa politică. „Până în prezent, combatanţii lui Baghdadi nu au deranjat oamenii religioşi. Când triburile au refuzat să ridice steagul ISIS la Fallujah, el a ordonat combatanţilor săi să nu arboreze steagul şi a încercat să coopteze grupurile armate, clanurile sau oamenii religioşi”. Cercetătorul Charles Lister apreciază că „ISIS se prezintă în prezent ca o alternativă ideologică superioară Al Qaeda în comunitatea djihadistă şi în mod public a contestat legitimitatea şefului Al Qaeda, Al-Zawahiri. Astfel, a devenit din ce în ce mai mult o mişcare transnaţională cu obiective imediate, dincolo de Irak şi Siria”.
Dilema lui Maliki
Generalul Jean-Bernard Pintatel, specialist în problemele terorismului, analizează situaţia din Irak şi consideră că ofensiva djihadistă cade într-un moment foarte dificil pentru premierul Maliki, care îşi termină mandatul. În actuala situaţie gravă din Irak, premierul are posibilitatea de a face o alianţă cu kurzii, care dispun de 62 de locuri de deputat, dar pentru asta trebuie să cedeze asupra statutului oraşelor Mossul şi Kirkuk şi a câmpurilor petrolifere ce le înconjoară, asupra cărora kurzii cer controlul. Şi în plus, să autorizeze regiunea autonomă Kurdistan să concesioneze şi să exporte direct petrolul prin Turcia fără autorizaţia prealabilă a Bagdadului. Cu acest preţ politic, pe care Maliki a refuzat până acum să îl plătească, peshmergas, armata Kurdistanului, care dispune de o forţă de peste 150.000 de oameni bine antrenaţi şi echipaţi sunt în măsură să alunge islamiştii de pe poziţiile pe care le-au cucerit. Ceea ce din păcate, nu este cazul armatei irakiene, dizolvată de americani şi refăcută din 2009 şi care încorporează în special miliţii fără tradiţie și valoare militară. Pentru că Maliki s-a temut de armată, ea este prost echipată şi prost antrenată.
În faţa combatanţilor antrenaţi pentru gherilă urbană şi care mânuie foarte bine lansatoare de rachete sau maşini-capcană, armata irakiană nu este capabilă să facă faţă şi a luat-o la fugă din faţa atacurilor, abandonând clădiri şi arme în mâinile rebelilor islamişti, care vizează crearea unui califat sunnit strict de ambele părţi ale frontierei irakiano-siriană.
Surpriză la Kirkuk
Kurzii irakieni au preluat joi controlul oraşului petrolier Kirkuk, în timp ce trupele ISIS au progresat spre Bagdad. Combatanţii peshmergas, forţele de securitate ale regiunii autonome Kurdistanul irakian, au intrat în Kirkuk după ce armata a abandonat posturile şi un purtător de cuvânt a declarat că „Ansamblul Kirkuk a căzut în mâna peshmergas” şi „nici o armată irakiană nu a rămas în Kirkuk”. Kirkuk şi Mossul fac parte din teritoriile revendicate de kurzi dar plasate oficial sub autoritate centrală.
Kurzii au visat multă vreme să preia Kirkuk, oraş cu enorme rezerve de petrol, până dincolo de regiunea lor autonomă, şi pe care îl consideră capitala lor istorică. Mişcarea rapidă a forţelor lor de securitate puternic organizate demonstrează cum avansarea combatanţilor ISIS din ultimele zile a redesenat harta Irakului. De marţi, insurgenţii ISIS, îmbrăcaţi în negru, au capturat oraşele Mossul şi Tikrit, acesta din urmă fiind oraşul natal al fostului dictator irakian, Saddam Hussein, ca şi alte oraşe la nord de Bagdad.
Wladimir Van Wilgenburg, analist pentru Fundaţia Jamestown arată: „Kurzii vor utiliza această ocazie pentru a-şi întări poziţiile şi a-şi extinde teritoriile. În această zonă, kurzii yezidis au fost masacraţi şi Maliki nu a făcut nimic pentru a-i proteja. Acum, slăbiciunea lui Maliki ar putea incita kurzii din Irak să accelereze secesiunea lor. Un conflict mocnit apasă de multă vreme asupra relaţiilor cu guvernul de la Bagdad. Kurzii, deja cu autonomie largă, au semnat cu Turcia un acord energetic şi îşi exportă petrolul direct spre nord, cu susţinerea marilor companii internaţionale. Un comerţ „ilegal”, potrivit Bagdadului.
Actuala situaţie ar putea, de asemenea, permite kurzilor să redevină „făcători de rege” în Irak, adică să se impună ca negociator între Bagdad şi triburile arabe favorabile insurgenţilor sunniţi. Pe de altă parte, kurzii au fost şi ei luaţi ca ţintă în ultimele luni de djihadişti.Dar, cert este că actuala situaţie din Irak readuce kurzii în jocul politic irakian.
