Jihadiştii circulă pe sub nasul serviciilor secrete

Ancheta care continuă în Franţa şi Belgia după atentatele din Paris în care au murit 130 persoane dezvăluie lipsa de coordonare a serviciilor secrete europene.

În cadrul întâlnirii de la Washington între preşedinţii american, Barack Obama, şi francez, François Hollande, aceștia au fost de acord asupra necesităţii unei largi coaliţii între state pentru distrugerea grupului Statul Islamic şi au cerut Moscovei să se alăture. Răspunsul a venit prin vocea ambasadorului rus la Paris, care a precizat că Rusia este gata să se alăture comandamentului comun de luptă contra militanţilor islamişti ai SI, alături de SUA, Franţa şi alte state ce vor să participe, inclusiv Turcia.

În Franţa şi în Belgia continuă anchetele asupra atentatelor din Paris din 13 noiembrie şi a teroriştilor care le-au executat.

Procurorul francez François Molins a comunicat presei că ancheta a acreditat ipoteza participării directe a lui Abdelhamid Abaaoud la atacurile te­roriste din 13 noiembrie.

Molins a anunţat că Abaaoud, instigatorul atacurilor, ucis de forţele speciale  în asaltul din Saint Denis, proiecta un atentat în cartierul parizian de afaceri, La Defense, la 18 sau 19 noiembrie, cu ajutorul unor complici.

Vesta cu explozibili desco­pe­rită la Montrouge este similară cu cele folosite de teroriştii kamikaze în Paris şi ar putea aparţine lui Salah Abdeslam, al cărui telefon a fost localizat la Montrouge imediat după atentate. Suspectat că a avut cel puţin un rol logistic în atacurile teroriste, acest francez de 26 de ani este activ căutat de forţele de poliţie şi face obiec­tul unui mandat internaţional de arestare.

Poliţia federală belgiană a emis şi ea un mandat internaţional de arestare pe numele unui nou suspect, Mohamed Abrini, filmat în compania lui Abdeslam cu două zile înaintea atentatelor.

Olivier Corel, zis şi „emirul albº al filierei islamiste din Artigat, în Ariege, a fost plasat sub arest marţi seara, într-un loc păstrat secret, pentru „deţinere neautorizată a unei arme de vânătoare“.

Corel, 69 ani, francez de origi­ne siriană, imam salafist, a fost mentorul presupus al mai multor jihadişti din Toulouse, de la Mohamed Merah la Fabien Clain, a cărui voce a fost identificată în revendicarea aten­tatelor din Paris.

Belgia a fost în centrul anchetelor asupra atacurilor teroriste din Paris şi cinci persoane, din care două l-au readus pe Abdeslam la Bruxelles. Capitala belgiană se află de câteva zile sub alertă maximală de gradul 4, care va rămâne în vigoare până lunea viitoare.

Reveniţi incognito din „zona jihadistă“

Ancheta asupra parcursului teroriştilor dezvăluie cel puţin un punct comun – mai mulţi dintre ei trecând prin Grecia în cursul ultimelor luni. Dar dezvăluie şi falii în sistemele de informaţii– veniri şi plecări din şi în Siria incognito, lipsa coordonării serviciilor secrete franceze şi europene, un lanţ de disfuncţionalităţi care a permis atentatele din 13 noiembrie din Paris. Pe măsură ce ia formă ipo­teza unui comando compus în parte din veterani ai jihadului, se pun mai multe semne de întrebare.

Pe unde au intrat? Cum Samy Amimour, pe numele căruia există un mandat internaţional de arestare, a revenit în spaţiul Schengen fără să fie reperat? Cum au reintrat în Franţa pentru a participa vi­neri la atacurile din Paris, cel mai grav comis vreodată în Franţa?

Unii din membrii comandoului, instalaţi în Belgia, erau cunoscuţi de poliţie şi se pune problema comunicării datelor între autorităţile din dife­rite state europene. Problemă evidenţiată şi de Turcia – poliţia turcă „a informat poliţia franceză de două ori“ cu privire la pregătiri al  unui atentat în Franţa  dar nu a primit nici un răspuns.

Luare de ostatici

Marţi seară, un grup de răufăcători înarmaţi au procedat la o luare de ostatici, cei trei membri ai unei familii din Roubax fiind eliberaţi sănătoşi în urma intervenţiei forţelor RAID, o unitate de elită a poliţiei naţionale franceze.

Unul din ban­diţi a fost ucis în operaţiune, dar ceilalţi – în număr necunoscut – au reuşit să scape. Este o acţiune de mare banditism, şi nu una teroristă, a precizat procurorul Frederic Favre.

Tensiuni între Moscova şi Ankara

Incidentul de marţi, când Turcia a doborât un avion militar rus la frontiera siriană, a suscitat furia Moscovei şi teme­rile comunităţii internaţionale privind consecinţele geopolitice ale acestuia. Preşedintele rus a reacţionat virulent şi a ameninţat Turcia cu con­secinţe, declarând că „am fost loviţi cu cuţitul în spate“ de către complicii teroriştilor.

Experţii analizează miza diferendului, cel mai grav de la debutul bombardamentelor ruse asupra Siriei pentru a-l susţine pe aliatul său, Bashar al-Assad. Iar NATO, reunită de urgenţă, a subliniat solidaritatea cu Turcia, membru al Alianţei, şi a chemat la prudenţă şi evitarea unei escalade.

În general, Rusia este cunoscută că testează frontierele altor state, în special în Europa de Nord şi de Est, dar această afacere este diferită şi este dificil de determinat dacă Rusia este doar neglijentă sau delibe­rat „provocatoare“. Rusia şi Turcia au viziuni opuse asupra dosarului  sirian şi tradiţionala neîncredere a Turciei faţă de Rusia, care datează din opoziţia dintre imperiile rus şi otoman, face dificilă ameliorarea relaţiilor lor.

După ce Moscova a avertizat Ankara după incidentul aerian, analiştii se întreabă dacă Putin va utiliza arma energetică contra Turciei şi va pune în pericol propria economie? Acum un an, Putin venea la Ankara pentru a discuta perspectivele unui „parteneriat strategic“ cu Turcia. Acum, furios după doborârea bombardierului rus, el a trimis un mesaj diferit Ankarei – vor fi „consecinţe importante“.

Analiştii turci şi occidentali consideră că cele două ţări par condamnate să conti­nue să lucreze împreună, chiar dacă visele grandioase ale unui parteneriat mai larg ar fi fost abătute marţi. Turcia primeşte 60% din necesarul de gaz de la ruşi şi pe masă există proiectul gazoductului ce va transporta gazul rus spre Turcia şi apoi spre Europa.  Ankara ameninţa să rupă relaţiile energetice bilaterale luna trecută după ce Rusia a început să bombardeze rebelii anti-Assad  în Siria şi să violeze spaţiul aerian turc. Dar, interesele energetice primează, ministrul turc al Energiei declarând marţi că relaţiile energetice între cele două ţări nu vor fi ameninţate.

Gazprom opreşte gazul

Gazprom a anunţat miercuri întreruperea livrărilor sale de gaz către Ucraina, adăugând că „riscuri grave“ apăsau asupra tranzitului gazului spre Europa în perioada iernii prin teritoriul ucrainean. Gigantul rus al gazului a justificat decizia prin întâr­zierea plăţii de partea companiei publice ucrainene Naftogaz, care ar trebui de acum  să plătească în avans gazul cumpărat de la Gazprom, conform unui acord încheiat la finele lunii septembrie sub egida UE. Decizia Gazprom, luată cu acordul Kremlinului, se

în­s­crie într-un context politic mai larg şi intervine la trei zile după sabotarea liniilor electrice de înaltă tensiune ucrainene care alimentează Crimeea, anexată de ruşi în martie 2014. Marţi, Moscova a anunţat oprirea iminentă a livrărilor de gaz şi a acuzat tătarii din Crimeea şi militanţii naţionalişti ucrai­neni, două grupuri ostile unei Crimei ruse, că împiedică repararea reţelei, cu complicitatea tacită a Kievului.

Atentat în Tunisia

În Tunisia, preşedintele Beji Caid Essebsi a reinstaurat starea de urgenţă după atentatul de marţi seară din capitală comis asupra unui microbuz ce aparţine gărzii prezidenţiale. 13 persoane au murit şi alte 20 au fost rănite în acest atentat rămas nerevendicat. Victimele sunt membri ai securităţii prezidenţiale, aflaţi în microbuzul care a explodat pe una din principalele bulevarde din Tunis.