Anunţul preşedintelui american, Barack Obama, potrivit căruia SUA ar putea viza trupele Statului Islamic în Siria a provocat furia jihadiştilor, care au lansat un asalt contra localităţilor kurde din nordul Siriei, zeci de mii de rezidenţi fugind din calea lor trecând frontiera cu Turcia. Eliberarea – surpriză a celor 49 de ostatici turci deţinuţi de SI, a reaprins suspiciunile privind relaţia tulbure a Turciei cu SI, fiind suspectată de joc dublu. SI a cerut luni partizanilor săi să ucidă cetăţeni din ţările care formează coaliţia internaţională de luptă contra sa.
Ain al-Arab, a treia aglomeraţie kurdă din Siria, situată la frontiera cu Turcia, este încercuită de combatanţii grupului extremist sunnit Statul Islamic. În ultimele zile, grupul extremist sunnit a luat cu asalt localităţi kurde din nordul Siriei şi luptele cu miliţiile kurde au determinat rezidenţii să se refugieze dincolo de frontiera turcă, numărul lor trecând de 100.000 potrivit Ankarei, în timp ce mişcarea kurdă turcă PKK a cerut kurzilor din Turcia să traverseze frontiera pentru a lupta contra SI. Apropierea luptelor de frontiera turcă reprezintă o dilemă pentru Turcia şi aliaţii săi din NATO şi un cercetător de la Carnegie Europe declara că „este un joc politic enorm pentru Turcia, pentru SUA şi pentru Europa pentru că există o epurare etnică ce se petrece la câţiva km de partea estică a NATO“. Rezidenţii regiunii Ain al-Arab sunt în majoritate kurzi cu legături politice şi de rudenie cu kurzii din Turcia şi Irak.
Turcia, acuzată de joc dublu
Acuzaţiile potrivit cărora Turcia joacă dublu, susţinând Statul Islamic pentru a se opune kurzilor sirieni şi regimului lui Assad au reapărut după eliberarea surprinzătoare a ostaticilor turci deţinuţi de jihadişti de peste trei luni. Preşedintele turc, Erdogan a refuzat să explice de ce SI a decis eliberarea celor 49 de ostatici turci, între care şi diplomaţi, alimentând suspiciunile privind relaţia misterioasă a Ankarei cu autoproclamatul califat al SI. Guvernul turc a negat orice acord cu răpitorii, ceea ce face dificil de înţeles de ce SI, celebru pentru cruzime şi brutalitate, a remis prizonierii turci. Erdogan a declarat în final că eliberarea lor este rezultatul unei operaţiuni secrete a serviciilor speciale, care trebuie să rămână secretă.
Multă vreme, autorităţile turce au închis frontiera cu zonele kurde din Siria, în timp ce lăsau să treacă arme şi combatanţi spre cele căzute în mâna jihadiştilor. Vasta ofensivă a Statului Islamic contra Ain al-Arab a schimbat datele şi a obligat Ankara să deschidă frontiera zecilor de mii de refugiaţi kurzi. Însă duminică, forţele de securitate turce au închis frontiera o perioadă după confruntări cu refugiaţii şi au lansat gaze lacrimogene pentru a respinge mulţimea. Mulţi kurzi au declarat cu tristeţe că guvernul turc ar fi înţeles cu SI pentru a distruge enclavele separatiste ale kurzilor din Siria, în număr de circa 2,5 milioane, de-a lungul frontierei turce. Oricum, circumstanţele stranii ale capturării a 49 de turci şi eliberarea lor demonstrează că Ankara are o relaţie diferită şi mai apropiată cu SI decât alte ţări, susţin analiştii.
Papa şi Comisia Europeană, ţinte jihadiste
Luni, Statul Islamic a cerut partizanilor săi să ucidă cetăţeni din ţările care fac parte din coaliţia internaţională contra SI după ce în ajun s-a aflat că au fost dejucate atacuri ale teroriştilor contra Papei Francisc şi a Comisiei Europene la Bruxelles. Vaticanul s-a blindat contra ameninţării SI şi justiţia belgiană, care deţine dovezi că djihadişti din Olanda planificaseră un atentat contra Comisiei Europene, a arestat două persoane, un bărbat şi o femeie de origine turcă, la sosirea pe aeroportul din Bruxelles, când reveneau din Turcia, după un sejur în Siria. Cei doi aparţin unui grup terorist şi „pregăteau un atentat, una dintre ţinte fiind clădirea Comisiei Europene din Bruxelles” a anunţat televiziunea publică olandeză NOS, citând surse anonime.
Şantaj iranian?
Potrivit Reuters, surse iraniene care au cerut anonimatul relevă că Iranul este gata să coopereze cu SUA şi aliaţii acestora pentru a opri combatanţii Statului Islamic dar cere în schimb o mai mare flexibilitate în programul de îmbogăţire a uraniului. Cererea poate fi dificilă pentru puterile occidentale care doresc menţinerea negocierilor nucleare cu Teheranul separate de alte conflicte regionale. Iranul exercită o influenţă în războiul civil sirian şi în guvernul de la Bagdad, care se luptă contra jihadiştilor SI. Public, Washingtonul şi Teheranul au exclus să coopereze militar în lupta contra ameninţării djihadiste dar în privat, responsabili iranieni au exprimat voinţa de a lucra cu americanii contra SI, dar nu neapărat pe câmpurile de luptă. Teheranul ar dori ca SUA şi
aliaţii occidentali să dea dovadă de supleţe asupra numărului centrifugelor atomice.
