Parlamentul ucrainean, la Kiev şi Parlamentul European, la Strasbourg au ratificat marţi acordul de asociere care apropie Ucraina de Uniunea Europeană şi concretizează îndepărtarea de Rusia. Unii analişti consideră că această ratificare este umbrită de amânarea pentru finele lui 2015 a intrării în vigoare a acordului de liber-schimb, timp acordat europenilor pentru continuarea discuţiilor cu Moscova asupra acestui acord la care Rusia s-a opus cu înverşunare.
În estul Ucrainei tensiunile persistă şi după ziua cea mai sângeroasă de la instaurarea fragilei încetări a focului tirurile de artilerie se aud în continuare în jurul aeroportului strategic din Doneţk, la care separatiştii nu vor să renunţe. Un purtător de cuvânt militar a afirmat că rebelii vizează poziţiile forţelor ucrainene, care controlează aeroportul, fără să reuşească să provoace retragerea lor.
În acest context care suscită temeri privind o nouă escaladă, Parlamentul ucrainean a analizat marţi două puncte cruciale din protocolul de încetare a focului din 5 septembrie şi a votat apoi legea amnistiei şi legea privind un „statut special“ care garantează o mai largă autonomie regiunilor separatiste rusofone Doneţk şi Lugansk. Preşedinţia ucraineană a precizat că legea amnistiei prevede exceptarea combatanţilor de la urmărire penală şi administrativă, în afara celor care s-au dovedit vinovaţi de „crime, violuri şi terorism”. Media ucraineană a precizat că de la această amnistie sunt excluşi şi cei responsabili de distrugerea în zbor a Boeingului Malaysia Airlines în iulie, soldată cu 298 de morţi. În ce priveşte proiectul legii privind „statutul special”, Kievul va fi de acord pentru punerea în funcţie a unui guvern autonom provizoriu, care va prelua funcţiile după adoptarea legii. Rebelii au anunţat deja că vor respinge oferta Kievului dorind o autonomie mai largă şi cer independenţa.
Drone pentru estul Ucrainei?
OSCE va supraveghea frontiera ruso-ucraineană din aer cu ajutor german şi Spiegel arată că Bundeswehr-ul va trimite drone în misiune, în timp ce o echipă de evaluare a examinat ieri situaţia la Lugansk. 14 soldaţi germani şi o echipă franceză s-au deplasat în estul Ucrainei pentru a analiza posibilitatea folosirii dronelor ne-armate în regiunea tulbure de la frontiera cu Rusia. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a anunţat în urmă cu şase zile că doreşte folosirea în estul ucrainean drone de supraveghere care ar putea fi operaţionale din octombrie. Germania şi Franţa au decis utilizarea dronelor la Summitul NATO din Ţara Galilor şi misiunea OSCE a fost acceptată şi de Moscova, la 5 septembrie la
Minsk. Bundeswehr-ul susţine misiunea dronelor de recunoaştere tip „Luna“ (Unamed Air Nahaufklarungsausstattung-charge). Aceste drone seamănă cu mari machete de avioane, dispozitivele fără pilot fiind folosite de peste 11 ani de către Bundeswehr. Echipamentul de supraveghere din aer poate trimite imagini video spre Terra între şase şi şapte ore, drona având o arie de zbor de 40 km. Condiţia susţinerii Bundeswehrului a fost „respectarea efectivă a încetării focului de părţile aflate în conflict în Ucraina”.
Iarnă fără gaz şi cărbune
Rusia a avertizat din nou Occidentul înaintea livrării de arme şi tehnologie militară în Ucraina şi pregăteşte măsuri care vor lăsa ucrainenii în frig pe timpul iernii. După ce Rusia a tăiat aprovizionarea cu gaz a Ucrainei, motivând un litigiu legat de facturi neplătite, Kievul a căutat să obţină „o inversiune a fluxului” de gaz rusesc provenit din ţări ca Polonia, Ungaria şi Slovacia. Gazprom, compania publică de gaz a Rusiei a acuzat aceste practici ca fiind „un mecanism semi-fraudulos” şi a ameninţat că va reduce exporturile spre aceste ţări în aşa fel încât să nu mai dispună de cantităţi pentru Ucraina. Ceea ce a spus a şi făcut.
În afara problemei aprovizionării cu gaz, Ucraina se confruntă cu altă criză gravă cu impact enorm în viitoarele luni de iarnă – minele de cărbune au fost închise. Criza energiei, care a început când Putin a oprit gazul spre Ucraina, s-a agravat sever din cauza perturbării aprovizionării cu cărbune, Perspectivele sumbre pentru iarnă prevăd oraşe lipsite de combustibil pentru încălzire şi pregătirea hranei în timp ce populaţia face faţă artileriei şi loviturilor aeriene.
Guvernul ucrainean recunoaşte că nu are destul carburant pentru încălzirea locuinţelor şi menţinerea uzinelor în funcţiune pe timpul iernii. Şi criza se suprapune unei economii deja în dificultate. Tăierea stocurilor de cărbune este o lovitură dură. Ucraina este al doilea mare producător din Europa, dar peste jumătate din cele 115 mine au încetat să funcţioneze şi producţia a căzut.
Potrivit premierului Iaţeniuk, „minele au fost bombardate, deci nu există producţie de cărbune, şi fără furnituri la centralele electrice există probleme cu electricitatea şi încălzirea. Este evident că situaţia în iarnă va fi foarte grea”.
Oleg Ţarev, fost candidat la prezidenţiale şi în prezent un lider separatist acuzat de trădare de către Guvernul de la Kiev este de acord cu premierul şi aprecizat că se aşteaptă la „mari bulversări în Ucraina – cum va gestiona iarna, frigul, criza economică?” El a precizat însă că regiunile care vor independenţă, Doneţk şi Lugansk vor scăpa de astfel de probleme. Rusia are conducte de gaz în regiune şi au început deja ofertele de preţuri scăzute. Totuşi, nimic nu este garantat în era conflictului – centrale din Doneţk au fost lovite recent de tirurile armatei uc
