Rusia a cerut „o garanţie de 100% că Ucraina nu va adera la NATO“, a declarat la BBC Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, subliniind că apropierea progresivă a Alianţei spre frontierele Rusiei au făcut Moscova „nervoasă“. În cursul ultimelor săptămâni, Putin şi-a acutizat retorica sa contra Occidentului, în special contra SUA, pe care le acuză că încearcă să impună lumii, inclusiv Rusiei, o justiţie a „războiului rece“ sau chiar că doresc să supună Rusia. „Suntem pregătiţi să mergem mai departe“, a fost mesajul liderului rus privind Ucraina.
Dmitri Peskov, într-unul din rarele sale interviuri acordate presei, de această dată pentru BBC, a făcut câteva declaraţii care relevă faptul că şeful lui, Vladimir Putin, are o hartă a Europei pe care nu o cunoaşte nimeni. Cum alt-fel poate fi interpretată declaraţia potrivit căreia nu ar fi de mirare ca scenariul din Ucraina să se repete în Letonia! El a mai declarat că în Ucraina a fost o lovitură de stat orchestrată de ţările vestice iar preluarea oficială a puterii pe cale militară în Europa trebuie să determine ţările să se pregătească pentru a nu mai permite aşa ceva. Peskov a precizat că apropierea NATO de Rusia „ne-a făcut nervoşi”. Agresivi, a precizat interlocutorul iar Peskov a recunoscut că frica cere măsuri de precauţie. „Dacă interesele noastre vor fi în pericol, vom riposta, fără să însemne că vrem război rece. Vrem doar să dăm o replică. Rusia are linii roşii în Europa, nepermițând să fie călcate, şi va intensifica riposta dacă interesele sale naţionale sunt contestate. Peskov a spus că Moscova „aşteaptă ca NATO să înceteze să se apropie de frontierele ruseşti şi să pună capăt tentativelor de a spulbera echilibrul forţelor”. Referindu-se la anunţurile NATO privind intrarea în estul Ucrainei de trupe şi echipament rusesc, Peskov a negat: „probabil sunt militari rezervişti”.
O altă variantă a răspunsurilor lui Putin, care a negat de la debutul crizei că ar avea trupe şi arme în Ucraina.
Anterior, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut Ucrainei să rămână „în afara oricărui bloc”, referindu-se clar la NATO. „Fără nici un dubiu, este foarte important ca Ucraina să rămână în afara oricărui bloc nu numai pentru a întări stabilitatea în zona euro-atlantică, dar şi în folosul intereselor sale naţionale”. La Kiev, omologul său ucrainean, Evgheni Perebinis a ripostat pe Twitter: „Amintesc colegilor mei ruşi că Ucraina este un stat independent şi suveran” şi „nu vom accepta presiuni”. Autorităţile de la Kiev şi-au exprimat de mai multe ori dorinţa de apropiere de NATO.
Politeţuri „a la russe”
O zi după ce Putin a declarat că SUA „vrea să ne supună, dar nu vor reuşi niciodată” (posibil a dorit să dea un răspuns macho declaraţiei cancelarului german făcută la Sydney, potrivit căreia „UE nu se va supune Rusiei”), el a primit la Kremlin noul ambasador al Statelor Unite la Moscova, John Tefft, căruia i-a urat bun venit. Putin a ţinut să precizeze că este „gata pentru o cooperare practică cu partenerii noştri americani în diferite sectoare” pe „principiul respectării intereselor reciproce, echităţii şi neamestecului în afacerile interne”. Tefft, diplomat de carieră, a fost ambasadorul SUA în Ucraina şi Georgia şi preia misiunea în Rusia într-un moment în care relaţiile ruso-americane sunt la cel mai scăzut nivel de după Războiul Rece.
Aluzia lui Putin ca SUA să nu se amestece în afacerile Rusiei sugerează că Occidentul trebuie să rămână în afara afacerilor ucrainene, în timp ce purtătorul lui de cuvânt, Peskov, declara la BBC că Rusia vrea garanţii că Ucraina nu va adera la NATO.
Moscova trimite periodic convoaie în estul Ucrainei, umanitare sau cu armament greu şi avioane de luptă şi bombardiere ruseşti şi-au intensificat zborurile în spaţiul aerian european. SUA, NATO şi UE acuză Rusia că susţine în continuare rebelii pro-ruşi din estul ucrainean, sfidând acordul de încetare a focului semnat la Minsk în septembrie.
Apropierea de China
China şi Rusia consideră „cooperarea militară o prioritate”, o apropiere prezentată ca răspuns la „ingerinţa” SUA în Asia. Vizita la Beijing a ministrului rus al Apărării, Serghei Şoigu, a pus în evidenţă voinţa celor două ţări de a aprofunda schimburile militare. Şoigu şi omologul său chinez, Chang Wanquan au declarat că această cooperare este „o prioritate” iar obiectivul este „crearea unui sistem de securitate colectivă regională”.
Rusia este principalul furnizor de arme al Chinei din 1989, când, după masacrul de la Tienanmen, UE şi SUA au declarat un embargo asupra armelor către China. Dar cooperarea are limitele ei, Rusia rezistând să vândă tehnologia sa militară de vârf. Cele două puteri au avut în mai manevre militare comune în Marea Chinei de Est şi în august au avut exerciţii comune terestre cu alte trei state membre ale Organizaţiei de cooperare de la Shanghai, care regrupează mai multe ţări din Asia Centrală. Colaborarea va continua şi în 2015 cu alte serii de manevre în Mediterana şi Pacific.
Ukazul lui Putin
Iritat de reproşurile Occidentului faţă de politica sa în Ucraina, preşedintele rus, Vladimir Putin a trântit uşa summitului G20 de la Brisbane, fără a promite că va schimba ceva şi a plecat acasă să… doarmă. De atunci, reacţiile şi acţiunile sale sunt tot mai agresive faţă de UE şi SUA. Dar şi acasă, în Rusia.
Duma a modificat de urgenţă Codul fiscal, obiectivul fiind repatrierea a 86 miliarde dolari, pentru acoperirea fugii capitalurilor înregistrate în 2014. Este un ukaz al preşedintelui Putin şi se referă la impozarea în Rusia a beneficiilor declarate oficial în alte jurisdicţii fiscale. Destinaţia finală a acestor sume va fi reinvestirea lor în întreprinderile cu probleme. Entităţi juridice din Insula Man, Cipru şi alte off-shore-uri, controlate de cetăţeni sau întreprinderi ruse vor trebui să plătească obligatoriu Moscovei şi nu în paradisul fiscal un impozit de 25% pe beneficii. Pentru persoanele individuale, acest prag va fi de 50% pentru o perioadă de tranziţie de 2 ani.
55 tone de aur
Putin se pregăteşte de război economic şi a cumpărat 55 tone aur în trimestrul trei. Ultimele date ale World Gold Council (WGC) arată că Rusia a cumpărat cantităţi considerabile de aur, eclipsând restul achiziţiilor din lume în al treilea trimestru, de fapt a cumpărat mai mult aur decât celelalte state reunite.
Rusia a adăugat 55 tone de aur la rezervele sale, Putin profitând de scăderea preţului la metalul galben pentru a umple seifurile Băncii Centrale ruse.
Guvernul lui Putin a tezaurizat mari cantităţi de aur şi a triplat stocurile atingând 1.150 tone în ultimul deceniu, rezerve ce pot furniza Kremlinului puterea de foc indispensabilă pentru a încerca să compenseze căderea puternică a rublei.
