Anglia acuză Iranul că a încercat să achiziționeze tehnologie nucleară, relatează Mediafax.
Astfel, Marea Britanie a informat Comisia ONU pentru Sancţiuni despre existenţa unei reţele de achiziţionare de tehnologie în vederea îmbogăţirii uraniului implicând două firme aflate pe liste de sancţiuni, potrivit unui raport confidenţial la care Reuters afirmă că a avut acces.
Existenţa unei asemenea reţele ar putea amplifica îngrijorările occidentalilor cu privire la credibilitatea Teheranului, înainte de încheierea, până la 30 iunie, a unui acord final privind limitarea activităţilor nucleare sensibile iraniene în schimbul anulării sancţiunilor care i-au fost impuse în acest doar.
Negocierile între cele şase mari puteri şi Teheran se apropie de etapele finale, după încheierea unui acord-cadru, pe 2 aprilie, prin care Iranul se angajează, între altele, să reducă numărul centrifugelor pe care le operează.
“Guvernul britanic a informat Comisia pe 20 aprilie în legătură cu faptul că «are cunoştinţă despre o reţea iraniană de achiziţii în domeniul nuclear, asociată cu Centrifuge Technology Company (TESA) şi Kalay Electric Company (KEC)»”, afirmă această Comisie de experţi în raportul anual. Comisia monitorizează situaţia respectării regimului sancţiunilor impuse Iranului de către ONU.
KEC este vizată de sancţiuni impuse de către Consiliul de Securitate al ONU, iar TESA este vizată de sancţiuni impuse de către Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite din cauza unor presupuse legături ale companiei cu activităţi nucleare interzise Iranului.
Republica islamică, supusă unor sancţiuni de ani de zile, are o lungă istorie în aprovizionarea ilicită prin intermediul unor companii-paravan, dar şi prin alte metode de ocolire a sancţiunilor.
Acest lucru i-a permis să dezvolte un program atomic substanţial, în pofida eforturilor internaţionale de a-l bloca, potrivit unor diplomaţi ONU. Însă analişti şi oficiali occidentali din domeniul informaţiilor afirmă că sancţiunile au încetinit dezvoltarea programului nuclear iranian.
Statele Unite şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) au afirmat în mai multe rânduri că Teheranul a respectat, până în prezent, prevederile unui acord preliminar încheiat în noiembrie 2013 între Iran şi Grupul 5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite – cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU – şi Germania) cu privire la o reducere a activităţilor nucleare iraniene, inclusiv îmbogăţirea uraniului.
Raportul Comisiei nu conţine alte detalii despre raportul britanic.
Centrifugele sunt folosite pentru îmbogăţirea uraniului în vederea utilizării acestuia pe post de combustibil la centrale nucleare sau – în cazul unui nivel ridicat de îmbogăţire – în scopuri militare.
Teheranul respinge acuzaţiile puterilor occidentale şi aliaţilor acestora potrivit cărora intenţionează să producă arme nucleare sub acoperirea unui program atomic civil în domeniul energiei.
Comisia afirmă că informaţia britanică despre reţeaua iraniană de achiziţie a fost primită prea recent pentru ca să aibă timp să efectueze o anchetă independentă cu privire la acuzaţii.
Sancţiunile ONU, impuse din 2006, interzic Teheranului să continue ativităţi nucleare considerate sensibile, inclusiv îmbogăţirea uraniului, dar şi programul balistic. Statele Unite şi UE au impus la rândul lor sancţiuni care au afectat dur economia iraniană.
Citește și: Israelul ar fi spionat negocierile dintre SUA şi Iran
Oficiali de la misiunile britanică şi iraniană la ONU nu au fost disponibili imediat să comenteze aceste informţii, precizează Reuters.
Comisia a precizat totodată că nu a primit de la state membre ONU rapoarte noi de cazuri confirmate de nerespectare privind achiziţiile nucleare iraniene. Însă a avertizat că lipsa unor asemenea rapoarte poate avea diverse motive.
“Situaţia actuală în privinţa raportării poate să reflecte o reducere generală a activităţilor de achiziţie de către partea iraniană sau o decizie politică a unor state membre de a se abţine să raporteze, pentru a evita orice posibil impact negativ asupra negocierilor în curs dintre Iran şi marile puteri”, apreciază Comisia.
În pofida lipsei confirmării unor noi încălcări, membrii comisiei apreciază că “unele state membre membre au informat Comisia că, potrivit evaluărilor lor, tendinţele privind achiziţiile Republicii islamice şi tehnicile de ocolire (a sancţiunilor) rămân în principiu neschimbate”.
Ea citează exemplul unui stat membru, pe care nu-l precizează, care afirmă că o entitate iraniană a încercat recent să achiziţioneze compresoare, o componentă esenţială în procesul de îmbogăţire a uraniului, folosind certificate de utilizator false, în încercarea de evita controalele.
Comisia afirmă totodată că o subsidiară a Liniilor de pescuit ale Republicii islamice (IRISL) vizată de sancţiuni ONU, şi anume Irano Hind Shipping Company (IHSC), a rămas activă, fără ca activele să-i fie blocate, aşa cum prevăd sancţiunile impuse de ONU.
Potrivit raportului, IHSC continuă să opereze două petroliere – Amin-2 şi Tour-2 – care au transportat ţiţei în Siria în septembrie 2014. Guvernul sirian, care luptă de patru ani împotriva insurgenţilor hotărâţi să-l răstoarne, este un aliat ferm al Iranului.
