Motivând lipsa de disciplină, premierul israelian, Benjamin Netanyahu a demis doi miniştri centrişti din guvernul său, deschizând calea dizolvării Parlamentului şi alegerilor anticipate. După săptămâni de divergenţe, premierul a declarat că s-a săturat, plângându-se că nu mai poate conduce un guvern în care sunt certuri constante, a acuzat cei doi miniştri că organizau un „puci” contra sa şi le-a spus israelienilor că nu are altă soluţie decât dizolvarea Knessetului.
Dubla demitere din guvern vizează titularul portofoliului Justiţiei, Tzipi Livni, şi pe cel al Finanţelor, Yair Lapid. Premierul a motivat sancţiunile făcând trimitere la exasperarea în faţa criticilor repetate ale celor doi miniştri contra sa. „În cursul ultimelor săptămâni, Lapid şi Livni au atacat dur guvernul pe care îl conduc”, a declarat premierul adăugând: „Nu mai tolerez o opoziţie în interiorul guvernului. Este o lipsă de responsabilitate naţională”. El a precizat că cei doi oficiali i-au minat autoritatea şi au lucrat contra sa şi a restului guvernului. Livni, de exemplu, s-a întâlnit cu preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, în pofida ordinelor guvernului. Lapid l-a acuzat pe Netanyahu că generează tensiuni între Israel şi SUA. Cu câteva ore înainte de a fi demeisă, Livni a pronunţat un discurs în care l-a acuzat pe Netanyahu că se preocupă mai mult de cariera sa politică şi nu de ţară. Iar Lapid, un fost prezentator tv, a criticat la rândul său premierul care, „în loc să scadă costul vieţii, trecând prin bugetul social, ameliorarea salariilor pentru clasa mijlocie şi susţinerea celor mai slabi din societate, preferă să crească impozitele şi să plătească partide ultra-ortodoxe tributare mediului financiar”.
În cursul unei conferinţe de presă ținută marţi seara, el i-a acuzat pe cei doi miniştri că au încercat să organizeze un „puci” în sânul cabinetului.
Decizia lui Netanyahu, aşteptată de câteva zile şi discutată de săptămâni, va antrena dizolvarea Knessetului. Textul va fi examinat astăzi de deputaţi în primă lectură şi este necesară o majoritate absolută de 61 voturi din totalul de 120 înainte de convocarea formală a legislativelor anticipate, probabil în martie anul viitor. Această decizie pune capăt unei coaliţii guvernamentale extrem de heteroclită, mergând de la centrişti la „vulturii” dreptei naţionaliste, doi ani de la formarea sa. Urmează ca un guvern de tranziţie să asigure gestionarea ţării până la alegeri.
Analiştii occidentali consideră că problema disciplinei guvernamentale a fost un pretext pentru premier, fin tactician, care va fi candidat la primarele partidului său, Likud, la începutul lui ianuarie. Nu sunt excluse şi alte plecări din Cabinet. În timpul războiului din Gaza, în această vară, Netanyahu s-a mulţumit să îşi cheme la ordine ministrul Economiei, Naftali Bennett, care în august a criticat stabilirea de contacte directe cu Hamas, la Cairo, pentru un acord în vederea încetării ostilităţilor. La 19 noiembrie, a doua zi după atentatul sângeros într-o sinagogă din Ierusalim, Bennett a cerut o operaţiune militară în oraş pentru „a trece de la apărare la atac”. Fără consecinţe.
Spre o altă coaliţie
În cursul toamnei, acroşările s-au multiplicat între partenerii coaliţiei şi s-a accentuat distanţa dintre partizanii liniei dure şi centrişti. Plecarea lui Lapid din guvern are o altă semnificaţie. Formaţiunea sa de centru-dreaota, Yesh Atid este primul partid din coaliţia din Knesset, cu 19 deputaţi, în faţa Likud a premierului (18 deputaţi) şi a Israel Beiteinou (13), a ministrului de Externe, Avigdor Lieberman. Lapid nu beneficia de mare popularitate şi se dorea un mare apărător al claselor mijlocii. Redutabil veteran al politicii israeliene, Netanyahu era conştient de slăbirea politică a lui Lapid. Sondajele îi acordă premierului şanse solide de a obţine un al patrulea mandat, în pofuida eroziunii popularităţii. Ora separării a venit, din raţiuni tactice şi ideologice.
Presa israeliană a publicat o anecdotă ce confirmă punerea în scenă politică a acestor demiteri. O „farsă”, potrivit cotidianului Yedioth Aharonoth. Netanyahu s-a întâlnit luni cu ministrul său de Finanţe în timp ce soarta coaliţiei era deja jucată. I-a pus unele condiţii inacceptabile pentru continuarea colaborării dintre ei, între altele o strictă solidaritate guvernamentală. Yair Lapid nu putea consimţi să abandoneze proiectul său de bază pe care nu a încetat să îl promoveze, cu susţinerea iniţială a premierului – taxă zero la achiziţia primei locuinţe. Comentatorii politici speculau de câteva săptămâni deja asupra voinţei premierului de a constitui o nouă alianţă, în care formaţiunea lui Bennett era privilegiată, cu partide ultra-ortodoxe evreieşti. O astfel de ipoteză ar confirma linia din ce în ce mai dură, în plan securitar şi identitar, adoptată sub autoritatea lui Netanyahu în ultimele luni. Şi ar îndepărta perspectiva unei reglementări a conflictului israelo-palestinian în jurul unei soluţii cu două state. Dar, asupra campaniei electorale care se va deschide curând, planează multiple incertitudini. Începând cu securitatea.
