Sancţiunile UE încep „să muşte“, iar oligarhii Rusiei încearcă să facă presiuni asupra lui Putin, dar se lovesc de linia dură. Serviciile secrete germane au obţinut dovezi că la Kremlin se desfăşoară o luptă pentru putere „la cuţite“ între oligarhi şi clanul „durilor“ pe tema sancţiunilor occidentale, unii dorind să „îi pună frână“ preşedintelui pentru a-şi salva interesele comerciale.
Revista germană Der Spiegel a relatat că şeful serviciilor secrete germane, Gerhard Schindler, a declarat în Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului de la Berlin că în frontul unit al preşedintelui rus, Vladimir Putin au început să apară fisuri. Serviciile secrete germane au informat guvernul cancelarului Angela Merkel că o luptă pentru putere are loc la Kremlin între extremişti şi oligarhi privind modalitatea de răspuns la sancţiunile economice occidentale, iar Schindler i-a precizat cancelarului că fiecare tabără face presiuni asupra lui Putin.
Der Spiegel precizează că „se apreciază că unii oligarhi, îngrijoraţi din cauza sancţiunilor UE, vor începe să plaseze interesele lor economice deasupra problemelor politice şi vor încerca să îl înfrâneze pe Putin”. Schindler le-a spus deputaţilor că, în mod diferit față de debutul crizei din Ucraina, fisurile au început să apară în blocul din domeniul energiei al lui Putin.
Această evaluare este susceptibilă să influenţeze poziţia guvernului de la Berlin în ce priveşte sancţiunile financiare impuse Moscovei. Până acum, Germania a ezitat să impună astfel de sancţiuni, de teamă că ar afecta vastele sale interese de afaceri în Rusia.
Reprezentanţi ai sectorului industrial german au avertizat că „nu vor fi decât perdanţi” dacă sancţiunile ar fi impuse. Săptămâna trecută, Angela Merkel a lăsat să cadă opoziţia sa iniţială şi a cerut ca UE să impună sancţiuni economice rapide contra Moscovei, decizia ilustrând extinderea exasperării Germaniei datorită refuzului lui Putin de a ancheta atentatul asupra avionului MH17.
„Să lovim oligarhii“
Ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel, a aprobat concluziile serviciilor secrete şi într-un interviu a precizat că sancţiunile UE vor trebui să vizeze în special liderii ruşi superbogaţi care conduc mici întreprinderi. „Înainte de toate, trebuie să lovim oligarhii”. Iar ministrul de Finanţe, Wolfgang Schauble, a declarat pentru Bild că interesele întreprinderilor germane ocupă locul secund în importanţă când este vorba de politica externă şi de Rusia. „Prezervarea păcii şi stabilităţii este o prioritate. Orice ameninţare a păcii şi stabilităţii ar fi de altfel cel mai mare pericol pentru dezvoltarea economică”. Schauble a mai subliniat că aceste sancţiuni au şi început să aibă efect: „Rubla pierde din valoare, deficitul bugetar al Rusiei este în creştere şi dezvoltarea ei economică este proastă. Chiar şi preşedintele vede asta”. Potrivit raportului german de afaceri, întreprinderile ruse sunt din ce în ce mai reticente să comande maşini şi alte materiale din Germania din cauza climatului politic incert. Exporturile germane spre Rusia au scăzut cu 15% în cursul primelor patru luni din 2014 şi s-au diminuat masiv în iunie. Făcând apel pentru ca Europa să prezinte un front unit contra Rusiei, Schauble a precizat: „Nimeni la Moscova nu trebuie să creadă că Rusia poate câştiga în demersul ei”.
Interese majore
Dovada unei lupte pentru putere la Kremlin a apărut după ce UE a extins, în weekend, lista ţintelor din Rusia ce vor fi supuse sancţiunilor, ajunsă la 87 persoane şi 20 întreprinderi şi organizaţii. UE este pe cale să elaboreze o listă a tovarăşilor apropiaţi ai liderului de la Kremlin în această săptămână. Măsurile sunt un răspuns la eşecul lui Putin de a impune separatiştilor din Ucraina să permită o anchetă completă privitoare la atentatele asupra avionului malaezian şi la refuzul Rusiei de a opri fluxul armelor către rebeli.
Printre cei vizaţi de sancţiuni, Der Spiegel a identificat şeful intransigent de la Kremlin, Serghei Glasiev, 53 de ani, consilier al preşedintelui Putin şi responsabil cu relaţiile Rusiei cu Ucraina. Glasiev consideră Europa „degenerată” şi SUA drept duşmani ai Rusiei şi declară că doreşte ca Rusia să întoarcă spatele Occidentului şi China să înlocuiască Europa şi să devină partenerul cel mai important pentru ţara sa. Der Spiegel mai arată că Glasiev salută perspectiva sancţiunilor UE.
Oligarhii ruşi sunt conştienţi însă că ţara lor depinde de maşinile şi tehnologiile din Vest. Alexei Kudrin, fost ministru liberal de Finanţe al Rusiei, arată că „dacă sancţiunile sunt impuse ansamblului sectorului financiar rus, atunci economia noastră se va prăbuşi în şase săptămâni”.
Raport. „Crimă de război“
Prăbuşirea avionului malaezian cu 298 pasageri la bord, lovit de o rachetă într-o zonă controlată de separatişti pro-ruşi, ar putea fi asimilată cu „o crimă de război” a declarat comisarul ONU pentru drepturile omului, Navi Pillay, adăugând că se va face totul pentru ca responsabilii acestei drame, indiferent care ar fi, să fie aduşi în faţa justiţiei. Într-un raport publicat luni, ONU denunţă atacul asupra MH17 şi denunţă, între altele, folosirea în zonele locuite a armelor grele de către separatişti şi de armata ucraineană. Semnalând peste 1.100 de morţi în luptele din estul Ucrainei, raportul precizează că intensificarea conflictelor în regiunile Doneţk şi Lugansk este deosebit de alarmantă, cele două părţi utilizând în zone locuite arme grele – artilerie, tancuri şi rachete. De asemenea, documentul subliniază „o gravă deteriorare a situaţiei în zonele din est aflate sub controlul grupărilor armate. Ceea ce include răpiri, arestări, cazuri de tortură, execuţii, care sunt folosite pentru intimidarea populaţiei, adesea luată ostatică în aceste zone din Lugansk şi Doneţk”.
