Peste 200 de membri ai unor organizaţii neguvernamentale şi asociaţii de ajutor pentru refugiaţi au manifestat joi pe insula grecească Lesbos, în faţa hotspotului Moria, împotriva transformării sale în centru de detenţie pentru refugiaţi şi migranţi veniţi din Turcia, în cadrul acordului încheiat între Uniunea Europeană şi Ankara, relatează AFP, citată de Agerpres.
Plasate în centru, persoanele respective au reacţionat la manifestaţie, strângându-se în interior şi strigând ”Libertate”, dar au fost împiedicate de către poliţie să se apropie de gardul care înconjoară tabăra pentru a comunica cu exteriorul. ”Fără frontiere”, ”Stop expulzărilor”, strigau manifestanţii, faţă de care a fost desfăşurat un important cordon de poliţie.
”Nu ne lasă să plecăm”, a reuşit să declare pentru AFP, prin grilaj, unul dintre migranţii reţinuţi, Abdul Rauf Salip, venit din Pakistan. El a povestit că a fost închis în centrul din Moria după sosirea sa pe 17 martie, înainte de încheierea acordului UE-Turcia, şi fără să se ţină cont de atunci de soarta ce îi va fi rezervată. ”Suntem în închisoare, nu ştiu ce se va întâmpla. Nu ne lasă să cerem azil. Vreau să ies şi să trăiesc în pace”, declara un compatriot al său, Inam (39 de ani), contactat prin telefon. El a afirmat că este un fost ofiţer de poliţie care are ”probleme” în ţara sa şi că a sosit în Lesbos în urmă cu patru zile.
O manifestaţie similară a avut loc marţi în exteriorul şi în interiorul hotspotului din insula Chios, o altă poartă principală de intrare în Europa a persoanelor care fug din ţările lor din cauza conflictelor şi a sărăciei, potrivit imaginilor difuzate joi de către asociaţii pro-refugiaţi.
Trei organizaţii neguvernamentale, inclusiv Medici fără Frontiere (MSF), au anunţat miercuri că-şi încetează acţiunile de asistenţă medicală şi materială în centrele de înregistrare a migranţilor (hotspoturi), cinci în total, amenajate în insulele din Marea Egee, prin refuzul de a cauţiona transformarea lor în centre de detenţie după acordul UE-Ankara.
Acordul, puternic contestat de către organizaţiile umanitare, prevede trimiterea în Turcia a tuturor celor sosiţi ilegal începând din 20 martie în Grecia, inclusiv a solicitanţilor de azil sirieni, cu excepţia persoanelor considerate eligibile pentru o protecţie specifică, kurzii de exemplu.
Ceilalţi migranţi blocaţi în Grecia de închiderea rutei Balcanilor, circa 50.000, vor fi expulzaţi dacă vor fi consideraţi imigranţi economici, cum este cazul pakistanezilor, sau vor fi repartizaţi în UE.
