23.9 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialMerkel cere Kremlinului respectarea încetării focului în Ucraina

Merkel cere Kremlinului respectarea încetării focului în Ucraina

Sosită la Moscova a doua zi după ceremoniile pentru cea de-a 70-a aniversare a victoriei asupra Germaniei naziste, Angela Merkel a denunţat absenţa acordului de încetare a focului în Ucraina şi a discutat cu preşedintele Putin situaţia actuală în estul ucrainean.

Cancelarul german a făcut duminică o vizită la Moscova, a depus o coroană de flori la mormântul Soldatului necunoscut în compania preşedintelui rus, Vladimir Putin. După ce a adus un omagiu milioanelor de victime sovietice în cel de-al doilea război mondial, Merkel a avut o întrevedere tête-à-tête cu preşedintele Putin axată pe conflictul din Ucraina, în cursul căreia s-a dovedit fermă, regretând faptul că încetarea focului nu a fost respectată: „Zilnic, primim rapoarte ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) care explică în mod obiectiv de ce nu se respectă încetarea focului”.

În conferinţa de presă ce a urmat întrevederii cu liderul rus, Angela Merkel a declarat: „Multe din violările încetării focului provin din partea separatiştilor. Ea şi-a exprimat îngrijorarea asupra situaţiei umanitare şi a cerut separatiştilor să lase cale liberă convoaielor umanitare ucrainene şi internaţionale cu destinate populaţiei din Donbas.

În faţa fermităţii invitatei sale, care a reamintit că „schimburile de prizonieri nu s-au încheiat” şi că au rămas „încă numeroşi prizonieri ucraineni”, preşedintele rus a afișat o atitudine mai conciliantă decât de obicei: „Sunt de acord cu cancelarul, nu există alternativă la Minsk”. „În pofida tuturor acestor dificultăţi, procesul de pace lansat avansează (…) şi situaţia este mai calmă”. El a precizat că o delegaţie rusă se va deplasa la Bruxelles din 17 ­până pe 19 mai pentru discutarea consecinţelor unui acord de asociere între UE şi Ucraina. Un acord care nemulţumeşte Rusia.

Soldaţi ruşi, pe frontul ­ucrainean

Reuters citează soldaţi ruşi şi militanţi pentru drepturile omului, potrivit cărora soldaţi ruşi au părăsit armata din cauza conflictului ucrainean, declaraţiile lor sfidând afirmaţiile Kremlinului că nici un soldat rus nu a fost trimis în Ucraina, ruşii care luptă alături de rebeli fiind „voluntari”.

Dovezile implicării Rusiei în estul Ucrainei sunt abundente – echipament militar rusesc, mărturiile familiilor soldaţilor şi ale ucrainenilor care au declarat că au capturat paraşutişti ruşi. Asociaţia lui Boris Nemţov, unul din principalii critici ai Kremlinului, asasinat în februarie pe străzile Moscovei, urmează să publice un raport care ar conţine noi dovezi privind prezenţa militară rusă în Ucraina. Până în prezent a fost extrem de dificil să se găsească soldaţi ruşi care au luptat pe frontul din estul Ucrainei dispuşi să vorbească. Şi mai rar de găsit soldaţi care au părăsit armata. Cinci soldaţi, din care doi au preferat să plece din armată în loc să lupte în Ucraina, au împărtăşit Reuters experienţele lor.

La Moscova, unul dintre ei a declarat că anul trecut a fost trimis la manevrele din sudul Rusiei, dar a ajuns să intre în Ucraina cu un convoi de blindate. „După ce am traversat frontiera, un locotenent-colonel ne-a spus că putem fi trimişi în închisoare dacă nu îndeplinim comenzile. Unii soldaţi au refuzat să rămână”, a precizat soldatul care a servit în divizia de elită de tancuri Kantemirovskaia şi a solicitat anonimatul de teama represaliilor.

Putin persistă

Preşedintele Vladimir Putin a negat de mai multe ori că Moscova a trimis forţe militare pentru susţinerea rebelilor pro-ruşi din estul Ucrainei, unde confruntările armate soldate cu răniţi persistă în pofida unor acorduri de încetare a focului în Ucraina. Liderul rus a trecut în derizoriu astfel de acuzaţii aduse de NATO, de guvernele occidentale şi de Kiev, iar responsabilii Moscovei susţin că soldaţii ruşi care luptă în Ucraina sunt „voluntari” ce ajută separatiştii pro-ruşi de bunăvoie.

Foştii soldaţi ruşi care au vorbit cu reporterii Reuters, ca şi militanţi pentru drepturile omului au declarat că s-au temut că vor fi trimişi în Ucraina, dar au fost obligaţi să meargă, de unde şi nemulţumirea faţă de modul în care sunt trataţi după ce au luptat acolo. Un soldat originar din Moscova preciza că nu ar merge voluntar în Ucraina: „De ce să o fac? Nu este războiul nostru. Dacă trupele noastre sunt acolo oficial, este o altă poveste”. El a declarat că a fost trimis să lupte în Ucraina vara trecută şi s-a întors în Rusia în septembrie, când aveau loc primele negocieri de pace. Echipajul lui a luptat pe un tanc T-72B3 modernizat. „Reveniţi în Rusia, am fost aliniaţi şi ni s-a spus că fiecare va primi o indemnizaţie, un document dovedind că a luptat şi medalii. Dar, documentele promise nu au fost acordate.”

Promisiuni financiare

În Rusia, toţi bărbaţii cu vârste între 18 şi 27 ani trebuie să servească 12 luni în armată. Potrivit legii, aceşti recruţi nu trebuie să fie trimişi în străinătate, dar, potrivit militanţilor drepturilor omului, responsabili militari promit recompense financiare pentru ca tinerii să semneze contracte folosite pentru soldaţii profesionişti. Apoi, silesc soldaţii să meargă în Ucraina. Serghei Krivenko, în fruntea unui grup numit „Cetăţean. Armată. Om” şi membru al Consiliului pentru drepturile omului, a tratat drepturile soldaţilor de la debutul anilor 2.000. Potrivit lui, comandanţii militari caută să găsească mai mulţi indivizi care să meargă în Ucraina ca voluntari, dar deocamdată este vorba despre o presiune dură asupra lor. Krivenko spune că aceşti comandanţi abordează o politică amestecată, oferind mari recompense financiare soldaţilor care vor să meargă în Ucraina şi, dacă refuză, le cer să demisioneze. După 2012, salariul soldaţilor a crescut, arată Krivenko.

„În prezent, ei primesc 20, 30, 40.000 ruble lunar în funcţie de rangul lor. Unii au obţinut chiar şi 60.000 ruble (580 dolari). Demisia nu este deci o decizie uşoară pentru soldaţi. Asemenea altora în Rusia, şi ei plătesc apartamente, maşini fabricate în străinătate şi problema se pune de unde să găsească bani pentru plata creditelor, pentru hrănirea familiei.”

Acţiuni în Donbas

Un soldat de 21 ani care a declarat că a părăsit armata din cauza conflictului din Ucraina a fost membru al unei unităţi de rachete Grad. El a cerut ca unitatea sa să nu fie identificată şi a precizat că în vara lui 2014 echipa sa a fost poziţionată la circa 2 km de frontiera ucraineană în regiunea Rostov, în sud-vestul Rusiei. Operaţiunea părea un exerciţiu militar, dar oamenii au primit ordinul de a se pregăti ca pentru o luptă reală: „Am mers fără însemne, ne-am tăiat toate butonierele”. La începutul lunii septembrie, „oamenii au primit ordinul de a lansa rachetele asupra unei ţinte aflate la 17 km depărtare, poate mai puţin”. Era posibil ca ţinta să fi fost în Ucraina. Camarazii săi au declarat că o altă baterie a unităţii a traversat frontiera şi a stat zece zile în Ucraina. „Nu am înţeles cine se lupta şi pentru cine.”

Aflat în concediu în ianuarie, soldatul a precizat că a fost convocat în mod neaşteptat să revină la unitate. „Am fost transferaţi la o altă baterie (de artilerie) care urma să efectueze manevre în regiunea Rostov şi ne-au spus că era vorba de mari manevre cu implicarea de ample forţe. El a subliniat că nu s-a îndoit că totul avea legătură cu conflictul din Ucraina. „Altfel de ce am fost rechemaţi din concediu?” El şi alţi camarazi au decis să părăsească armata pentru a evita riscul de a fi trimişi în Ucraina. Evgheni Romanenko, un combatant al rebelilor, în vârstă de 39 ani, a declarat că în timpul luptelor din apropiere de Debalţevo, în februarie, conducea un camion dintr-un convoi în care se aflau două camioane cu echipe de buriaţi. Echipajele tancurilor erau acoperire pentru convoiul de camioane.     

Cele mai citite

Nicolae Ciucă, la 20 de ani de la aderarea României la NATO: „Aceste două decenii au reprezentat cea mai bună perioadă din istoria noastră”

Preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă, a evidenţiat, vineri, într-un mesaj transmis cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la admiterea României în...

România aniversează 20 de ani de apartenență la NATO. Mesajul președintelui Klaus Iohannis

La celebrarea a 20 de ani de la aderarea României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, președintele Klaus Iohannis a declarat că NATO este...

Atenționare Cod galben de vânt puternic în 15 județe din țară

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o atenţionare Cod galben de vânt puternic valabilă vineri, până la ora 18:00, în 15 judeţe, şi o...
Ultima oră
Pe aceeași temă