Mexicul cunoaşte una din cele mai mari crize politice din ultimele decenii, manifestaţiile contra corupţiei şi complicităţii între puterea politică, poliţişti şi criminali devenind din ce în ce mai ample după scandalul dispariţiei celor 43 de studenţi în statul Guerrero, se pare masacraţi de asasini legaţi de traficanţii de droguri. Valul contestatar a luat proporţii, manifestanţii incendiază clădiri guvernamentale şi cer demisia preşedintelui Enrique Peña Nieto. Un guvernator şi un procuror al Republicii au demisionat, un primar şi soţia acestuia sunt arestaţi, un şef de poliţie a dat bir cu fugiţii.
Au trecut opt săptămâni de când au dispărut 43 de studenţi în statul Guerrero şi aflarea că au fost asasinaţi de oamenii traficanţilor de droguri a pus pe foc rudele şi populaţia locală, dar indignarea mexicanilor s-a extins în ţară, problemele politice abia au început şi scandalul l-ar putea costa scump pe preşedintele mexican, Enrique Peña Nieto, lumea politică fiind în degrongoladă. Ineficienţa guvernului mexican în ancheta privind dispariţia celor 43 de tineri la finele lunii septembrie a declanşat o criză de încredere faţă de şeful statului, agravată în ultimele zile de suspiciuni de conflict de interese în afacerea luxoasei locuinţe a soţiei sale.
Este criza cea mai delicată şi mai profundă din Mexicul ultimelor decenii declanşată de dispariţia, la 26 septembrie a 43 de studenţi la Iguala, în statul Guerrero care a indignat Mexicul din cauza complicităţii făţişe între instituţiile municipale, poliţie şi un grup de traficanţi de droguri. Criza a sfârşit prin a atinge guvernul federal, acuzat că a declanșat târziu ancheta şi încă nu a descoperit urmele celor dispăruţi, probabil ucişi şi carbonizaţi, potrivit mărturiei a trei criminali.
Oroarea din Iguala
La 26 septembrie, poliţiştii oraşului Iguala au atacat 100 de studenţi ce urmau să devină profesori. Ironia sorţii, ei colectau fonduri pentru a participa la Mexico la comemorarea unui masacru al studenţilor din 1968. Bilanţul atacului a fost de şase morţi şi 20 de răniţi. Corpul unuia din aceşti tineri a fost descoperit cu faţa tăiată şi ochii scoşi. Îmbarcaţi de poliţie, 43 dintre studenţi au dispărut. Represiunea sângeroasă a provocat indignare în întreaga ţară şi dincolo de hotare. Furia mexicanilor a crescut după fuga primarului din Iguala, Jose Luis Abarca şi a soţiei sale, Maria de Los Angeles Pineda, acuzaţi că sunt cei care au comandat acest atac. Potrivit anchetei, cuplul a ordonat poliţiştilor să reprime studenţii pentru că perturbau un eveniment public organizat de Maria Pineda. Sora unui traficant celebru, ea gestiona activităţile locale ale unui cartel al drogurilor. Arestarea la 4 noiembrie la Mexico a celor pe care localnicii din Iguala îi numeau „cuplul imperial“ nu a calmat furia mexicanilor. Trei zile mai târziu, Guvernul a dezvăluit că trei traficanţi de droguri au mărturisit că poliţiştii le-au remis dispăruţii care au fost apoi ucişi, corpurile au fost arse şi resturile adunate în saci de gunoi şi aruncate într-un râu. Descoperite de autorităţi, aceste resturi sunt într-o stare de degradare care face dificilă identificarea lor.
„Ţara va lua foc“
Rudele tinerilor refuză această versiune şi durerea şi indignarea lor au impulsionat manifestaţii în întreaga ţară care se succed de mai multe săptămâni, adesea marcate de violenţe şi acte de vandalism şi cereri de demisie a preşedintelui. Joi, 20 noiembrie, mii de mexicani reuniţi în capitală şi în alte 30 de oraşe, au cerut demisia şefului statului, valul de insurecţie ameninţând legitimitatea guvernului, acuzat de pasivitate faţă de infiltrarea instituţiilor de către crima organizată.
Populaţia susţine că preşedintele a întârziat să acţioneze şi trebuie să facă schimbări, pentru a termina cu impunitatea politicienilor complici cu grupurile criminale, altfel „ţara va lua foc“. De săptămâna trecută, preşedintele se află confruntat cu o polemică transformată în scandal după dezvăluirea în presă că soţia sa a cumpărat o casă de la o întreprindere beneficiară de contracte guvernamentale. Marţea trecută, prima doamnă, Angelica Rivera, o ex-vedetă de telenovele, a anunţat intenţia de a vinde acel bun pentru a pune capăt polemicii. „Preşedintele este într-o situaţie inconfortabilă şi faptul că familia prezidenţială dă înapoi nu este un semn bun. Dacă nu era nimic în neregulă atunci susţinea achiziţia, dar sunt indicii că afacerea nu a fost nici transparentă, nici foarte legitimă“, declară Eurubiel Tirado, analist la Universitatea Ibero-americană.
Clasa politică sub presiune
La şapte luni înainte de alegerile intermediare legislative şi locale, această criză pune sub presiune Partidul revoluţionar instituţional (PRI) al preşedintelui, care îşi vede spulberate dividendele politice aşteptate ale reformelor economice şi sociale puse în funcţiune de la revenirea sa la putere, în decembrie 2012. Criza afectează dur şi principalul partid de stânga, Partidul revoluţiei democratice (PRD), sub sigla căruia a fost ales primarul din Iguala, arestat ca instigator al atacului contra studenţilor. Criza PRD l-a determinat pe Cuauhtémoc Cárdenas, fondator şi „lider moral“ al partidului, de trei ori candidat la preşedinţie, să ceară demisia preşedintelui partidului, Carlos Navarette, ales recent cu o largă majoritate la un vot intern. De gravele disensiuni din PRD ar putea beneficia Andrés Manuel López Obrador, zis şi AMLO, candidat prezidenţial al acestui partid în 2012, dar care de atunci a creat Mişcarea pentru regenerare naţională (Morena), care se vrea stânga stângii. Dar AMLO este şi el implicat în scandalul studenţilor dispăruţi, fiind unul din cei care au impulsionat candidatura ex-primarului din Iguala, în 2012.
În ce priveşte Partidul acţiunii naţionale (PAN, conservator) al fostului preşedinte Felipe Calderón (2006-2012), afectat de numeroase fapte de corupţie, poartă responsabilitatea lansării ofensivei militare contra cartelurilor drogurilor, care a făcut deja peste 80.000 de morţi şi 20.000 de dispăruţi în opt ani. „Dacă este ceva care a devenit pluralist şi democratic în cursul ultimelor două decenii, este corupţia. Ar trebui o schimbare cu 180 grade, dar Guvernul şi partidele nu dau nici un semn că ar avea dorinţă de schimbare. Sunt într-un buncăr fortificat“, arată Eurubiel Tirado.
