În oraşul din nordul Italiei, Milano, timp de două zile are loc reuniunea Europa-Asia sau ASEM, care combină Lumea Veche şi principale ţări din Est şi la care participă delegaţii din peste 50 de ţări care vor aborda cooperarea economică şi schimburile comerciale. Subiectul principal din acest an este Ucraina, deşi nu este membru al organizaţiei, şi summitul va fi ocazia unei întâlniri între preşedintele rus şi omologul său ucrainean, vineri dimineaţă, în prezenţa principalilor lideri europeni.
Preşedintele summitului, Herman Van Rompuy, preşedinte al Consiliului European, a recunoscut că această reuniune este percepută ca un club de discuţii, având în vedere că în întâlnirile din cursul ultimilor 18 ani foarte rar au fost luate decizii. La Summitul de la Milano participă 53 de şefi de stat şi de guvern din Asia şi Europa care sunt însoţiţi de circa 2.000 de delegaţi, a căror securitate este asigurată de mii de poliţişti. Luate în ansamblu, statele membre ale ASEM dispun de 60% din populaţia lumii, iar jumătate din producţia economică mondială este realizată în Europa şi Asia. Marile state membre văd în Summitul ASEM un vehicul pentru transmiterea propriilor interese naţionale în cadrul întâlnirilor bilaterale.
Dezvoltarea relaţiilor economice între UE şi Asia este un element important al negocierilor din timpul summitului, ca şi efectele sancţiunilor Uniunii contra Rusiei, care vor fi discutate într-o reuniune. China, de exemplu, este dornică să aprofundeze relaţiile bilaterale cu Europa. Sunt anunţate discuţii privind crearea de locuri de muncă şi măsuri menite să ducă la creştere economică.
Astăzi liderii politici vor avea discuţii informale cu uşile închise unde se vor aborda liber probleme ca ameninţarea securităţii mondiale din partea grupului extremist Statul Islamic, conflictele maritime nesoluţionate din Marea Chinei de Sud şi problemele în suspans din jurul Ucrainei. Nu va fi nici un protocol şi nici declaraţii de presă.
Putin, în operaţiune de „seducţie“
Rusia doreşte să se discute despre „motivele şi originile conflictului” din Ucraina şi „perspectivele procesului de pace” iar preşedintele Putin va avea discuţii cu cancelarul german, Angela Merkel, cu care va evoca problema ucraineană, dar şi cea a „aprovizionării fără întreruperi cu gaz a Europei”, având în vedere că vine iarna. Relaţiile dintre Moscova şi Uniunea Europeană se află la cel mai scăzut nivel de la finele Războiului Rece, în acest an Putin punând doar de două ori piciorul în Europa. Iar relaţiile ruso-americane sunt şi mai tensionate. În faţa acestui front occidental relativ unit, Putin s-a străduit să formeze o coaliţie de susţinere cu un succes inegal. El a reunit la Minsk majoritatea şefilor de stat din fostele republici sovietice – cu excepţia ţărilor baltice, Georgiei şi Ucrainei – dar chiar şi cei doi aliaţi cei mai apropiaţi, Kazakhstan şi Belarus au refuzat să susţină politica Kremlinului în Ucraina. În afara Ucrainei, mai multe subiecte reprezintă potenţiale puncte de fricţiune între europeni şi unele state asiatice. Malaysia nu a obţinut explicaţii oficiale privind distrugerea în zbor a avionului său deasupra estului Ucrainei. Japonia cunoaşte în continuare puternice tensiuni cu China, care rămâne unul din marii aliaţi ai Rusiei. Există şi dosarul Birmania, membru ASEAN, aflat sub influenţa militarilor şi care prin reformele recente schimbă prea puţin situaţia. Thailanda, şi ea membră ASEAN, va profita de summit să-şi facă reintrarea pe scena internaţională după lovitura de stat militară.
