După câteva luni de negocieri dure cu autorităţile americane, banca franceză BNP Paribas a acceptat să plătească cea mai mare amendă impusă vreodată unei bănci străine în Statele Unite – 8,9 miliarde dolari, recunoscând luni că a violat embargoul american contra Cubei, Iranului şi Sudanului. Rezultatul reprezintă o reglementare ce poate întări poziţia financiară a statului New York.
Ministrul american al Justiţiei, Eric Holder, a declarat că „BNP s-a străduit să disimuleze tranzacţiile interzise, să şteargă urmele şi să înşele autorităţile americane”, aceste acte reprezentând „o violare gravă a legii americane”. Detaliat, amenda se ridică la 8,83 miliarde, dar cu cheltuielile colaterale – 143 milioane dolari –, ajunge la 8,9 miliarde dolari, fiind de opt ori mai mare decât prevăzuse BNP. Amenda reprezintă suma pe care banca franceză a recunoscut că a tranzitat-o prin SUA în numele clienţilor sudanezi (6,4 miliarde dolari), cubanezi (1,7 miliarde) şi iranieni (650 milioane).
Într-un comunicat, directorul general al băncii franceze, Jean-Laurent Bonnafe, şi-a exprimat „regretele” pentru aceste „erori trecute” şi a asigurat că sancţiunea nu „are nici o incidenţă asupra capacităţii operaţionale sau comerciale” a BNP, ce va răspunde la cererile „cvasitotale” a clienţilor săi. Ancheta autorităţilor americane a dezvăluit că valoarea tranzacţiilor a fost de peste 190 miliarde dolari în perioada 2002-2012, iar BNP a admis că a ascuns miliarde în transferuri din entităţi bancare din Sudan, Cuba şi Iran. Procedând la aceste tranzacţii în numele părţilor sancţionate, BNP Paribas a pus în funcţiune practici sistematice supervizate de conducere, precizează comunicatul guvernatorului de New York. Practici ce constau din retrageri sau instituirea omertei asupra informaţiilor privind identitatea „părţilor sudaneze, iraniene şi cubaneze cărora le erau destinate reglementările în dolari pe care banca le trecea prin filiala sa din New York şi prin alte filiale ale instituţiilor financiare americane”.
Sancţiunile financiare includ şi o suspendare pe timp de un an a activităţii băncii în dolari, în special în operaţiuni de negociere a petrolului şi gazelor, potrivit unui comunicat separat al guvernatorului de New York. În plus, pentru a potoli furia americanilor, BNP va face să cadă câteva capete. Cinci înalţi responsabili şi alţi opt bancheri legaţi de operaţiunile litigioase au părăsit banca. În total, 45 de bancheri – din care 27 au şi părăsit banca – au primit sancţiuni disciplinare mergând de la scăderea retribuţiei la demitere.
Ecouri politice
Problemele BNP Paribas au căpătat o turnură politică şi au provocat furtună până la vârful puterii în Franţa, preşedintele François Hollande încercând la începutul lunii iunie să intervină pe lângă Barack Obama. Fără succes, preşedintele american excluzând orice fel de intervenţie. Fără a contesta legitimitatea sancţiunilor, autorităţile franceze au pledat ca ele să rămână „juste şi proporţionate”.
În particular, bancherii nu îşi ascund îngrijorarea. Nimeni nu se îndoieşte că SUA au dorit să dea un exemplu dând o amendă colosală BNP Paribas pentru că a ocolit embargoul american împotriva Iranului, Cubei şi Sudanului. Dar, în acelaşi timp, SUA pun în discuţie chiar rolul băncilor. „SUA vor să transforme băncile în poliţişti pentru a lupta contra evaziunii fiscale, corupţiei sau terorismului. Pentru noi, important este că vor trage consecinţele”, declară responsabilul unei bănci internaţionale.
O nouă barieră a fost trecută marţi, odată cu intrarea în vigoare a Foreign Accounting Tax Compliance Act (Fatca), votat în 2010 de Congres, după scandalurile UBS şi Credit Suisse, şi destinat vânării conturilor cetăţenilor americani. Oriunde ar fi locul în lume unde trăiesc, cetăţenii americani vor trebui să îşi declare veniturile anual atotputernicului Internal Revenue Service (IRS).
„Enormă oportunitate”
Potrivit New York Times, criza financiară a costat enorm statul New York, mii de locuri de muncă au fost pierdute, miliarde de dolari s-au evaporat şi reputaţia statului a primit o lovitură dură. Şi, acum pare că pică foarte bine recuperarea banilor de la mari instituţii financiare. Aici intră şi BNP Paribas. Recunoaşterea vinovăţiei băncii franceze este un chilipir pentru contribuabilii din New York şi pentru situaţia bugetară a statului.
Departamentul de servicii financiare din New York va primi 2,2 miliarde dolari, care vor fi dirijaţi în fondul general al statului pentru a fi utilizaţi de legiuitori şi de guvernator după cum doresc. Alte 2,2 miliarde vor merge la biroul procurorului districtului Manhattan pentru a satisface acuzaţiile statului de complot şi de falsificare de documente de afaceri. Potrivit legii statului NY, biroul este în măsură să păstreze 449 milioane pentru programe de luptă contra criminalităţii – aproape de cinci ori bugetul său anual. Alte 1,7 miliarde vor fi transmise oraşului şi guvernelor statelor. „O enormă oportunitate”, declara procurorul general al NY, Cyrus R. Vance Jr. În discursul de politică externă, preşedintele Vladimir Putin, referindu-se la relaţiile Rusiei cu SUA, declara pe 2 iulie că America, dornică să pedepsească Moscova pentru poziţia în criza din Ucraina, nu ezită să recurgă la şantaj, exercitând presiuni asupra Franţei pentru a o determina să renunţe să furnizeze Rusiei port-elicopterele Mistral.
„Suntem la curent cu aluziile potrivit cărora dacă francezii nu vor livra navele Mistral, sancţiunile împotriva băncilor franceze (BNP Paribas, Credit Agricole şi Societe Generale) vor fi ridicate sau cel puţin minimalizate. Nu este şantaj?”
