Ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc, transmite condoleanțe familiei ambasadorului rus la Ankara, Andrei Karlov.
„O seară însângerată ieri, cu spaime reînnoite în fața terorismului resurgent, fără frontiere, fără limite. La Ankara, ambasadorul Rusiei, Andrei Karlov, cade secerat de gloanțele urii fără margini. Condoleanțe familiei îndoliate și solidaritate cu poporul rus la ceas de mare încercare. Vin vremuri și mai grele…”, a scris Motoc pe pagina lui de Facebook.
La rândul lui, consilierul prezidențial Bogdan Aurescu, fost ministru de Externe al României, a declarat că “asasinarea unui diplomat, care prin definiția profesiei trebuie să fie un om al negocierii, dedicat atingerii obiectivului de menținere a păcii și securității internaționale prin mijloace exclusiv pașnice, prin opoziție cu orice act de violență, este un act revoltător”, informează Agerpres.
Bogdan Aurescu a precizat că România este alături de familia îndoliată și de autoritățile ruse.
Fostul ministru de Externe Mircea Geoană consideră că seara de 19 decembrie a fost “tragică pentru liniștea mondială’ și că evenimentele care au avut loc la Berlin și Ankara “nu vor rămâne fără urmări”, informează Agerpres.
“O seară tragică pentru liniștea și ordinea mondială. Două atacuri sângeroase în două capitale importante. Tragedia din Aleppo nu poate justifica crima cu sânge rece. Ura nu poate opri un război. Atacul cu un camion la târgul de Crăciun din Berlin, ce seamănă izbitor cu atentatul de la Nisa, este o acțiune inumană. Asasinarea ambasadorului rus la Ankara seamănă izbitor — păstrând proporțiile și luând contextul actual în calcul — cu asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand la Sarajevo în 1914”, a afirmat Geoană într-o postare pe Facebook.
Potrivit acestuia, marile puteri ale vremii, necunoscând interesele reale ale celeilalte părți, ‘au escaladat tragicul atentat până la dimensiunea unui conflict care a antrenat întreaga lume’.
“Vladimir Putin va dori să arate că statul rus își apăra cetățenii, mai ales când este vorba despre un înalt demnitar. Atentatele de astăzi nu vor rămâne fără urmări. Din păcate, evenimentele tragice de astăzi vor avea urmări grave, iar România este, iarăși, aproape de un conflict tot mai sângeros”, a mai menționat fostul șef al diplomației.
Totodată, ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu, susține că atacul „va fi instrumentalizat politic, în primul rând de partidele politice mai noi, cum este Alternativa pentru Germania sau Stânga germană, care oricum aveau rezerve foarte mari legate de politica Berlinului” în privința imigranților și a refugiaților, potrivit Agerpres.
„Suntem într-o perioadă globală de amenințare teroristă. Germania face parte din lumea occidentală. Și era o chestiune de timp un astfel de atentat de proporții și în Germania, după ce s-a întâmplat anul acesta în Belgia și în Franța și mai demult în alte țări occidentale”, a afirmat Emil Hurezeanu, care a atras atenția că „nu există un coeficient absolut de siguranță” și „o capacitate absolută de prevenire a unor astfel de atentate”.
„E adevărat, Berlinul e o scenă deschisă, liberă. A fost destul o scenă divizată și supravegheată”, a adăugat ambasadorul. El a mai afirmat că orice astfel de atentat terorist, „cu un impact emoțional, comunitar, atât de important” și “într-un moment atât de important cum este Adventul, Ajunul Crăciunului, în inima Germaniei, chiar în centrul Berlinului, în imediata apropiere a unei biserici a memoriei”, „găsește o proiecție, în mod aproape obligatoriu, în viața politică”.
„În alegerile din septembrie (2017 — n.r.), oricum problema imigranților și a refugiaților era un obiect de dispută, pentru că Germania a primit cei mai mulți refugiați din Orientul Apropiat, 850.000-900.000, încă din septembrie 2015, și are o politică de stat tolerantă, umanistă, generoasă, cu care nu toată lumea este de acord nici în Germania și nici în alte țări europene”, a declarat Emil Hurezeanu.
El a mai spus că un astfel de atentat va fi cu siguranță „instrumentalizat politic”. “Bineînțeles că un astfel de atentat va fi instrumentalizat politic, în primul rând de partidele politice mai noi, cum este Alternativa pentru Germania sau Stânga germană, care oricum aveau rezerve foarte mari legate de politica Berlinului și făceau politică pe teme de refugiați, de imigrație. E posibil ca aceste forțe în ascensiune în landuri în ultimele alegeri, mai ales în landurile din estul Germaniei, să primească vânt în pânze după un astfel de atentat. E posibil de asemenea ca partenerul de coaliție al dreptei creștin-democrate, care este dreapta creștin-socială de la München și care avea rezerve — cerea, de exemplu, o limită superioară a numărului de imigranți—, să-și exprime punctele de vedere cu mai multă convingere și cu mai mult impact, inclusiv electoral, în așteptarea alegerilor”, a mai afirmat ambasadorul României în Germania.
În schimb, preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Petru Filip, consideră că asasinarea ambasadorului rus în Turcia nu va afecta fundamental relaţiile ruso-turce. Senatorul Petru Filip observă că înmulţirea atentatelor din ultima periadă dă senzaţia că au intrat în cotidian.
”Asasinarea ambasadorul va trebui să fie analizată. Am văzut declaraţia purtătorului de cuvânt al Ministerului de Exerne rus, care a fost unul echilibrat, în care se vede nu numai rezultatul imediat, ci comunicatul, de fapt, e unul cu bătaie lungă, în sensul în care primordial va fi modul în care se vor vedea relaţiile ruso-turce, care nu cred că vor fi clădite în mod esenţial de acest eveniment tragic şi care trebuie condamnat de toate ţările din lumea civilizată. Evoluţia relaţiilor ruso-turce nu cred că vor fi afectate în substanţă de acest eveniment”, a declarat preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Petru Filip, citat de Mediafax.
El a mai spus că au început să se înmulţească atât de mult aceste atentate ”încât, de multe ori, ai senzaţia că au intrat în cotidian”. ”Ori acest lucru cred că ar trebui să pună structurile de putere ale ţărilor NATO şi nu numai să gândească măsuri practice la nivelul fiecărui stat în parte. Altfel, s-ar putea să asistăm la astfel de evenimente care sunt făcute cu scopul de a destabiliza relaţia dintre state. Asasinarea unui ambasador al Rusiei, dar putea să fie şi al unei alte ţări, dar al Rusiei, în Turcia şi la o manifestare publică deschisă probabil că s-a vrut să arunce relaţiile ruso-turce în aer”, a adăugat Filip.
Ambasadorul Karlov a fost împușcat, luni, de un polițist turc în vârstă de 22 de ani în timpul inaugurării unei expoziții foto. Ambasadorul a murit la scurt timp după aceea la un spital din Ankara. Asasinul diplomatului rus a fost împușcat de forțele de securitate turce.
