9.8 C
București
sâmbătă, 27 aprilie 2024
AcasăSpecialMisterul eliberării ostaticilor americani

Misterul eliberării ostaticilor americani

SUA au recunoscut legătura între vărsarea a 400 milioane dolari Iranului şi eliberarea ostaticilor americani. Afacerea a fost dezminţită, iniţial, de Washington.

După dezvăluirile făcute de Wall Street Journal la începutul lunii august, Washingtonul a recunoscut că a plătit Iranului, la 17 ianuarie, echivalentul a 400 milioane dolari cash, în bancnote euro și franci elveţieni, stocate în paleţi încărcaţi într-un cvion cargo fără însemne. Dar președintele Barack Obama a dezminţit că era vorba de o „răscumpărare“ pentru eliberarea în ianuarie a cinci ostatici americani.

Pe 16 ianuarie, Iranul și șase mari puteri – SUA, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie  și Germa­nia – au semnat la Viena acordul istoric asupra dosarului nuclear iranian. În aceeași zi, Washingtonul și Teheranul anunţau un schimb inedit de prizonieri – patru irano-americani și un american, între care corespondentul ziarului Washington Post, Jason Rezaian, eliberaţi de Iran faţă de „clemenţa“ SUA acordată către șapte iranieni deţinuţi. Pe 17 ianuarie, președintele Obama declara la Casa Albă: „Odată cu acordul nuclear încheiat, prizonierii eliberaţi, a venit momentul reglementării și acestui diferend“.

Înalţi responsabili americani au negat orice legătură între plata banilor către Teheran și schimbul de prizonieri și au susţinut că modul în care s-au reunit simultan diferitele aspecte a fost o coincidenţă și nu rezultatul unei contrapartide. Dar senatorul Tom Cotton, un republican din Arkansas și inamic declarat faţă de acordul nuclear cu Iranul, l-a acuzat pe președintele Obama că plătește „o răscumpărare de 1,7 miliarde dolari ayatollahilor pentru ostaticii americani“ și declara că „această ruptură cu îndelungata politică americană pune un preţ pe capul americanilor și a condus Iranul să continue capturile sale ilegale“ de americani. Obama a făcut atunci publică o rambursare de 1,7 miliarde dolari către Teheran a sumei de 1,7 miliarde dolari reprezentând un contract de armament între SUA și șahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi, neonorat niciodată și care data dinaintea Revoluţiei islamice din 1979 și a rupturii relaţiilor diplomatice în 1980.

Răscumpărare sau „datorie“?

La debutul lunii august, Departamentul de Stat afirma că afacerea Tribunalului de arbitraj și cea a prizonierilor erau „complet distincte“. Joia trecută, John Kirby, purtătorul de cuvânt al acestui departament, a recunoscut că cele două erau „legate“. „Evenimentele s-au derulat simultan (…). Îngrijoraţi că Iranul putea să nu se ţină de cuvânt asupra eliberării prizonierilor (…) și pentru a fi onest și din cauza neîncrederii între Iran și SUA, noi am încercat bineînţeles să căutăm să păstrăm maximum de presiune, cel puţin până când americanii erau eliberaţi“, a admis Kirby, adăugând că „era prioritatea noastră cea mai mare“.

Media iraniană a citat responsabili ai Apărării care au descris banii trimiși de Washington ca fiind plata unei răscumpărări. Cele 400 milioane dolari au fost plătite în monedă străină, pentru că orice tranzacţie cu Iranul în dolari americani este ilegală în virtutea legii americane, iar sancţiunile complicau accesul Teheranului la băncile mondiale. „Iranienii voiau banii (cash) pentru că era dificil pentru ei să aibă acces la sistemul financiar internaţional“, declara un înalt responsabil american informat de Trezorerie despre livrarea din ianuarie. După trimiterea banilor, aripa serviciilor secrete a Gardienilor Revoluţiei a arestat alţi doi irano-americani. De asemenea, în ultimele luni, Teheranul deţine doi cetăţeni francezi și alţii din Canada și Marea Britanie.

Administraţia Obama a refuzat să divulge modul în care a plătit tranșa din cele 1,7 miliarde dolari în pofida cererii Congresului, declarând doar că nu a fost plătită în dolari. Congresmenii se tem că banii vor fi utilizaţi de Iran pentru finanţarea aliaţilor lor regionali, inclusiv regimul lui Bashar al-Assad și miliţiile libaneze Hezbollah, desemnate de SUA ca organizaţie teroristă.

Schimb de prizonieri

Potrivit surselor citate de WSJ, administraţia americană, cu acordul lui Barack Obama, a obţinut banii în devize din bănci europene (Olanda și Elveţia) înainte de a fi transportate cu avionul. A doua zi, 17 ianuarie 2016, deţinuţii americani au fost eliberaţi și au revenit în SUA. În schimb, americanii au eliberat șapte cetăţeni iranieni, apoi au abandonat cererea de extrădare pentru alţi 14. Surse iraniene au precizat că sosirea banilor s-a efectuat în aceeași zi cu plecarea ostaticilor. O coincidenţă prea importantă. Pentru Mark Dubowitz, șeful Foundation for Defense of Democracier, „Departamentul de Stat afirmă că plata către Iran a 400 milioane dolari, cash, a fost pentru eliberarea prizonierilor americani.Dar este chiar definiţia unei răscumpărări“.

Lovitură pentru democraţi

În plină campanie electorală, această recunoaștere a plăţii iranienilor pentru eliberarea prizonierilor americani anunţă un nou scandal pentru Partidul Democrat. Tabăra republicană, care s-a opus vehement contra semnării acordului nuclear iranian nu a așteptat pentru a denunţa afacerea și mai mulţi responsabili îl acuză pe Obama că participă la expansiunea militară a Iranului.

Şi desigur Donald Trump nu putea scăpa ocazia pentru a-l ataca frontal pe Barack Obama acuzându-l de „minciună“. Echipa de campanie a magnatului imobiliar s-a legat de rivala sa democrată, Hillary Clinton:  „Departamentul de Stat a admis astăzi (joi, 18 august) că au fost plătiţi 400 milioane dolari răscumpărare pentru eliberarea ostaticilor americani în Iran, ceea ce întărește mai mult rolul lui Hillary Clinton în conceperea de politici catastrofice“.

O comisie a Camerei Reprezentanţilor îi cere lui John Kerry să vină în Congres pentru a explica „coincidenţa“ între această plată de bani și eliberarea prizonierilor americani.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă