17 ani după acordurile de pace din „Good Friday“ care au pus capăt celor trei decenii de confruntări confesionale, Irlanda de Nord se afundă într-o criză politică ce ameninţă stabilitatea guvernului regional.
De câteva zile, clasa politică nord-irlandeză este sfâşiată de o problemă crucială – Armata Republicană Irlandeză (IRA) este în continuare activă? O dezbatere dură, ce ameninţă echilibrul fragil al Guvernului regional.
Pentru a înţelege ce a provocat această gravă criză politică, trebuie să revenim la 5 mai, dată când un ex-responsabil IRA, Jock Davison, a fost ucis de gloanţe în plină stradă, la Belfast. Principalul suspect, Kevin McGuigan a fost omorât la rîndul lui pe 12 august, în faţa locuinţei sale din Belfast. McGuigan era şi el fost membru IRA, dar căzuse în dizgraţie în cadrul organizaţiei paramilitare iar uciderea lui poartă clar marca unei reglări de conturi stil IRA.
Totul a luat altă turnură după declaraţiile şefului poliţiei nord-irlandeze care a afirmat că IRA este „mereu activă” şi „unii din membrii ei ar putea fi implicaţi într-o reglare de conturi. Activităţile ei nu mai au nimic de a face cu terorismul, dar sunt legate de crima organizată”. O declaraţie care pune probleme pentru că IRA se presupune că a dispărut din 2005, când organizaţia a anunţat că depune armele definitiv. Recunoaşterea implicării ei într-o reglare de conturi înseamnă recunoaşterea existenţei ei. Imediat, declaraţia a reaprins tensiunile dintre liderii unionişti şi republicani, care îşi împart puterea în regiune după acordurile de pace din 1998. Unioniştii au profitat pentru a pune în discuţie legitimitatea Sinn Féin, fosta aripă politică a IRA.
Luni, 7 septembrie, Partidul Unionist Democrat (DUP) al premierului Peter Robinson, a anunţat boicotarea tuturor reuniunilor guvernamentale până când se va face lumină asupra adevărului privind dezmembrarea IRA. Săptămâna trecută, un alt partid unionist, Partidul Unionist din Ulster (UUP) s-a retras din guvernul de coaliţie în care se află şi Sinn Féin, fosta aripă politică a IRA, devenită partid politic de sine stătător.
Criză deschisă
Partidele unioniste din Irlanda de Nord acuză Sinn Féin – partizan al realipirii la Republica Irlanda – că nu este onest în ce priveşte supravieţuirea IRA. „Un bărbat a fost asasinat între mâinile oamenilor legaţi de un partid la guvernare. Este inacceptabil”, denunţa luni Robinson, referindu-se la moartea lui Kevin McGuigan, pe 13 august, a cărei mod de operare aminteşte de asasinatele punitive comise de IRA. El a precizat: „dacă devine evident pentru noi că nu este posibilă găsirea unei soluţii satisfăcătoare prin negocieri, miniştrii noştri vor demisiona”.
Cu toate că Sinn Féin şi-a întinerit cadrele pentru a-şi schimba imaginea, încă odată trecutul său tulbure iese la suprafaţă. Preşedintele său istoric, Gerry Adams, a repetat de multe ori în aceste zile că IRA a dispărut. Dar, potrivit unor experţi adevărul nu stă chiar aşa. IRA nu mai are structura militară din trecut, dar subzistă ca organizaţie criminală, legată în special de traficul de droguri.
Miercuri, Comitetul pentru afacerile Irlandei de Nord va ţine audieri publice, ce vor readuce spectrul enormului arsenal al IRA, din care mare parte a fost furnizat de regimul colonelului Gaddafi din Libia. Gaddafi a furnizat IRA peste două tone de arme la mijlocul anilor 1980, inclusiv explozibil Semtex, utilizat în multe atrocităţi din perioada confruntărilor.
Organizaţie criminală
Potrivit cotidianului Independent, dizolvarea organizaţiei paramilitare nu este decât o păcăleală. Dezmembrarea IRA era o clauză-cheie a acordului de pace din 1998 care a pus capăt la 30 ani de violenţe intercomunitare între unioniştii protestanţi, care considerau că Irlanda de Nord trebuie menţinută în sânul Marii Britanii, şi republicanii catolici, care voiau integrarea în Irlanda. Una din problemele care se pun acum este de a şti dacă Sinn Féin ar putea fi exclus din guvern, ipoteză plauzibilă, dar dificil de pus în aplicare. Media britanică, între care Guardian, au deplâns această criză în timp ce în regiune urmează alegeri în 2016, iar David Cameron sublinia zilele trecute că este „vital pentru perenitatea instituţiilor” acestei regiuni ca toate partidele să negocieze de urgenţă şi discuţiile urmând să reunească partide politice nord-irlandeze şi guvernele britanic şi irlandez.
