Mitropolitul Antim al Salonicului a declarat, sâmbătă, că va vota în favoarea măsurilor propuse de creditorii internaţionali, o poziţie asumată şi de şeful Bisericii Ortodoxe, Arhiepiscopul Ieronim, dar care aparent intră în contradicţie cu linia Guvernului condus de Alexis Tsipras.
"Voi vota pentru măsurile de austeritate", a declarat Arhiepiescopul Antim, Mitropolitul Salonicului, potrivit revistei Newsweek.
Declaraţia, primită cu aplauze de unii credincioşi ortodocşi dar respinsă de alţii, îl plasează pe Arhiepiscopul Antim în concordanţă cu şeful Bisericii Ortodoxe elene, Arhiepiscopul Ieronim al II-lea, care s-a pronunţat zilele trecute în favoarea menţinerii Greciei în Europa şi pentru continuarea măsurilor de austeritate.
În aprilie, premierul Alexis Tsipras anunţa iniţierea unui dialog cu Biserica Ortodoxă Greacă pentru folosirea activelor ecleziastice în scopul stabilizării economiei ţării. La acea vreme, Tsipras mulţumea "din toată inima" Bisericii Ortodoxe, care are 130.000 de hectare de teren şi active de cel puţin un miliard de euro, potrivit fostului ministru al Finanţelor Stefanos Manos.
Premierul de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, a decis organizarea unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii țării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.
Ministrul elen al Finanţelor, Yannis Varoufakis, a pledat pentru respingerea condiţiilor creditorilor, acuzând de "terorism" Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).
Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie de incapacitate de plăţi nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plată a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008.
