Comuniștii lui Voronin pierd teren în fața socialiștilor promoscoviți ai lui Igor Dodon, în aripa „proeuropeană“ a apărut un nou jucător, formațiunea lui Iurie Leancă, iar cele două figuri cvasicriminale cu legături rusești, Renato Usatîi și Ilan Shor, au câștigat zdrobitor primăriile din Bălți și Orhei.
Moldova nu diferă prea mult de România din punctul de vedere al toleranței față de corupție. Radu Mazăre a fost ales și reales primar al Constanței, deși toată lumea știa că este corupt până în măduvă. Toți baronii care gestionează după bunul plac banii cetățenilor s-au ales fără probleme în funcțiile de președinți ai Consiliilor Județene, ba unii lideri locali au fost aleși, culmea, direct din închisoare.
În Moldova, omul care este suspectat că este principalul beneficiar al jafului de un miliard de dolari de la Banca de Economii a Moldovei, Ilan Shor, a câștigat fără probleme alegerile pentru primăria orașului Orhei. Cum observă Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei, în afară de Chișinău, „restul RM au votat aproape fără legătură cu evoluțiile politice (opțiuni geopolitice, corupție etc.). Acolo cele două partide pro-europene (PD și PLDM) și-au păstrat procentele în ciuda faptului că au fost implicate în toate marile scandaluri de corupție. Culmea din acest punct de vedere a fost atinsă la Orhei, unde primar a fost ales, din primul tur, Ilan Shor, președintele consiliului de administrație al Băncii de Economii și acuzat în dosarul devalizării BEM. Însă strategia PLDM și PD de a se declara victorioase în aceste condiții este ilicită”.
Cazul Usatîi
Scorul votului politic la nivel național arată că nimic nu s-a schimbat spectaculos față de alegerile generale. Partidul Liberal Democrat (Filat) a obținut 18,29%, PDM (Lupu-Plahotniuc) – 17,6%, PSRM (Igor Dodon) – 16,6%, PL (Mihai Ghimpu) – 12,64%, Partidul Nostru (Renato Usatîi) – 11,12%, PCRM (Voronin) – 10,21% și Blocul Partidul Popular European (Iurie Leancă) – 7,6%.
Noutățile sunt apariția pe piața politică lui Usatîi, care a câștigat cu peste 70% primăria orașul Bălți, și a partidului său (care nu a fost lăsat de Justiție să participe la precedentele alegeri) și a blocului Partidului Popular European, partidul lui Iurie Leancă devenind cea de-a patra formațiune cu pretenții de a participa la combinațiile politice „proeuropene”. Usatîi este o combinație sinistră de mafiot care își amenință cu moartea adversarii și kaghebist trimis în misiune de la Moscova să saboteze drumul european al Moldovei.
„Un stat sfâșiat“
Acest drum depinde acum mai mult ca niciodată de Chișinău, unde liberalul Dorin Chirtoacă a obținut primul loc la limită (37,39% la 35,95%) în fața candidatei socialiste Zinaida Greceanîi. În alegerile pentru consilieri, socialiștii au câștigat însă în fața liberalilor, obținând cu două mandate în plus. Cu toate acestea, în turul al doilea, care va avea loc pe 28 iunie, Chirtoacă ar putea câștiga dacă nici unul din partidele proeuropene nu trădează. Miza alegerilor de la Chișinău este subliniată de Dungaciu: „R. Moldova rămâne în continuare un stat sfâșiat în ceea ce privește opțiunea Est-Vest. Proporțiile dintre cei care votează cu partidele pro-vest și pro-est fiind relativ egale. Există două Moldove, una este Chișinăul, alta este restul statului.
În Chișinău a fost aplicată sancțiunea împotriva celor care au trădat cursul european, victimele principale fiind PLDM și PD. În Chișinău vorbim de un public educat, informat, pro-european, atent la mesaje și dezbateri politice. Singurul partid pro-european nesancționat (pentru că nu a avut de ce ) a fost Partidul Liberal. Bătălia încă nu s-a sfârșit. Punctul de culminație va fi lupta pentru Chișinău. Singura redută necucerită din ’90 încoace de către adepții estului. Vom vedea pe 28 iunie, dată semnificativă, de altfel, în istoria românilor (cedarea Basarabiei și Bucovinei către URSS în 1940, n.n.), dacă Chișinăul «va fi cedat» neobolșevicilor euroasiatici. Teoretic, este posibilă o resetare a Alianței de guvernare, dar în niciun caz nu este justificată o negociere până în al doilea tur și, mai mult, fără o aducere în fața justiției a vinovaților pentru miliardul furat din buzunarele cetățenilor R. Moldova.
Dorin Chirtoacă reprezintă în acest moment ceea ce a reprezentat în 2007, când a fost ales primar pentru prima dată. Șansa R. Moldova de a-și menține o redută neinvadată de cei care în campania electorală apăreau pe panouri cu Vladimir Putin. De aceea, 28 iunie este simbolic, dar nu numai, ziua în care R. Moldova putea pune încă odată sârma ghimpată pe Prut”.
Perspectiva sârmei ghimpate poate deveni cât se poate de reală dacă Moldova cade din nou în sfera de influență rusă. Un general rus a declarat ieri, la Moscova, că Rusia „nu va avea altă opţiune decât cea a suplimentării trupelor şi capacităţilor militare pe flancul vestic” dacă NATO va prepoziționa echipament militar în statele din Est. Potrivit acestuia, Rusia ar urma să trimită tancuri, sisteme de artilerie şi unităţi aeriene în apropierea statelor est-europene membre NATO. De asemenea, va fi accelerat ritmul instalării rachetelor Iskander în enclava rusă Kaliningrad şi vor fi trimise trupe suplimentare în Belarus.
