În vreme ce occidentalii, după câteva înfrângeri spectaculoase, încearcă să relanseze eforturile de război contra Statului Islamic, iranienii, aliaţii lui Bashar al-Assad, îşi lărgesc frontul combatanţilor care se opun jihadiştilor, iar Rusia pare să dea înapoi.
Ca răspuns la o coaliţie de partide islamiste care vor să cucerească Damascul, capitala siriană, şi la operaţiunile Statului Islamic de cucerire a oraşului Hassake, şeful operaţiunilor externe ale corpului de elită Gardienii Revoluţiei a anunţat „o surpriză” pe teatrul de operaţiuni din Siria. Fără îndoială, un angajament masiv al Teheranului alături de forţele lui Bashar al-Assad, într-un moment în care regimul de la Damasc apare din ce în ce mai epuizat de 4 ani de război şi incapabil să reia ofensiva pentru recuperarea oraşelor pierdute în ultimul timp – Idlib, Jisr al-Shugur, Palmira…
Generalul-maior Qasem Soleimani- unul din ofiţerii iranieni cu cele mai înalte grade şi care conduce Forţa Al-Quds, divizia specială a corpului pasdaran, Gardienii Revoluţiei, însărcinat cu operaţiunile militare şi de servicii secrete în exteriorul Iranului – este prezent de luni de zile pe fronturile irakian şi sirian şi este luat în serios de statele majore la Paris, Riad, Ankara sau Washington.
Pentru moment, regimul sirian şi Teheranul vor să salveze localitatea Hassake. Jihadiştii Statului Islamic au declanşat, vineri, lupte violente în încercarea de a prelua Hassake, or căderea acestui oraş ar oferi SI controlul unei a doua capitale de provincie, după cea din Raqqa, devenită cartierul general al jihadiştilor în Siria.
7.000 de combatanţi sunt deja în teritoriul sirian, dar îngrijorarea domină la Damasc. Armata cuceririi, o coaliţie de partide islamiste conduse de Ahrar al-Sham şi Frontul al-Nusra, aripa siriană a Al Qaeda, a anunţat viitorul obiectiv. Un membru al serviciilor secrete siriene, citat de AFP, declara că „în ultimele două săptămâni, în Siria au venit 7.000 de combatanţi iranieni şi irakieni pentru a apăra capitala”. „Cel mai important contingent este irakian şi scopul este de a aduce 10.000 de oameni pentru a susţine armata siriană şi miliţiile pro-guvernamentale la Damasc şi într-un al doilea timp, pentru preluarea Jisr al-Shugur, pentru că este barajul spre coasta mediteraneană şi spre regiunea Hama, în centrul ţării”.
Strategia lui Soleimani
De asemenea, Teheranul a trimis sute de combatanţi afgani hazaras (o etnie şiită) care sunt amplasaţi la Alep şi Damasc, sub drapelul Brigăzii Fatimizilor. Potrivit cercetătorului şi politologului Ziad Majed, mii de voluntari şiiţi irakieni au sosit în regiunea Damasc şi trebuie luaţi în cont şi circa 2.000 de oameni ai Hezbollah, ceea ce duce numărul total al combatanţilor miliţiei şiite libaneze la 8.000.
Teheranul, în special generalul Soleimani, pare să conducă operaţiunile militare în Siria. El a fost văzut în regiunea Lattaqia, inima „redutei alaouite”, unde regimul sirian va veni să se refugieze în cazul în care va pierde Damascul. Teheranul nu a apreciat modul în care generalii sirieni au condus războiul, în special ofensiva din februarie contra metropolei Alep. Strategia iraniană diferă de cea a Damascului şi preferă să controleze teritorii mai puţine, dar să le controleze. În aprilie, Soleimani, un veteran al războiului Iran-Irak (1980-1988) şi al războiului Iranului contra kurzilor, a condus operaţiunile militare care au permis recucerirea oraşului Tikrit din Irak.
Kremlinul se retrage?
Un avion Iliuşin-76, transportând 80 de persoane, a aterizat pe aeroportul Domodedovo, la Moscova pe 29 mai. Închiriat de Ministerul rus pentru situaţii de urgenţă, aparatul decolase cu câteva ore înainte din Lattaqia, pe coasta siriană, bastion al comunităţii alaouite şi al regimului lui Bashar al-Assad. Pentru
mulţi a fost semnul că, evacuând resortisanţii săi, dar şi din alte ţări, belaruşi, ucraineni şi uzbeci, câteva zile după căderea Palmirei în mâinile jihadiştilor Statului Islamic, Moscova începea să ţină cont de slăbirea puterii de la Damasc. Anatoli Nesmian, un specialist rus în Orientul Mijlociu, declara că „aceşti repatriaţi nu sunt simpli civili, sunt familiile militarilor şi consilierilor ruşi” şi preciza că „există indicii care demonstrează că Rusia se îndepărtează de Bashar al-Assad”. Unul din „indicii” a fost întâlnirea din 12 mai la Soci, între preşedintele rus, Vladimir Putin, şi secretarul de Stat american, John Kerry.
Potrivit publicaţiei Asharq al-Awsat, Moscova abandonează regimul sirian. Citând responsabili occidentali şi din ţările din Golf, jurnalul cu capital saudit editat la Londra, scrie că „Kremlinul a început să se dezangajeze de alianţa cu regimul sirian”, ale cărui trupe au suferit serioase înfrângeri în ultimele săptămâni în faţa rebelilor islamişti. Nici Moscova, nici Damascul nu au comentat, dar evenimente recente suscită o serie de întrebări. La 31 mai, ministrul saudit de Externe, Adel al-Jubeir dezvăluia la Cairo că ţara sa încearcă să convingă Rusia să îl abandoneze pe preşedintele sirian. „Suntem cu toţii de acord că Bashar al-Assad nu va avea nici un rol în viitorul Siriei”. Joia trecută, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, se referea la o apropiere neobişnuită între ţara sa şi SUA în dosarul sirian. „Consider că poziţiile noastre şi cele ale SUA se apropie asupra faptului că nu poate exista o altă soluţie decât politică în Siria”. Problema siriană s-a aflat şi în discuţiile întâlnirii din 12 mai între Lavrov şi omologul său american, John Kerry.
