Candidatul de centru, Emmanuel Macron, a obţinut 23,75% din voturi în primul tur al scrutinului prezidenţial din Franţa, urmat de reprezentanta extremei drepte, Marine Le Pen, care a primit 21,53 %, conform rezultatelor finale comunicat de Ministerul francez de Interne.
În discursul susţinut în faţa membrilor organizaţiei civice „En marche!”, fondată în urmă cu doar un an, Macron a promis că va fi „vocea speranţei pentru Franţa şi Europa”. Marine Le Pen, lidera partidului populist Frontul Naţional, a mulţumit alegătorilor pentru rezultatul istoric şi a promis că „va elibera poporul francez de elitele arogante”.
Cei șase stâlpi ai platformei lui Macron
O analiză a distribuției voturilor pe categorii de vârstă la alegerile prezidențiale arată că Jean Luc Melenchon, candidatul de extremă stânga, a fost preferatul tinerilor între 18-24 de ani. Melenchon, clasat pe locul 4, cu un scor general de 19%, la mică distanță de locul 3, și-a făcut campanie cu o platformă economică de extremă stânga, care prevedea redistribuirea veniturilor în societate și stoparea globalizării. Melenchon a fost foarte apreciat din cauza șomajului ridicat, mai cu seamă în rândul tinerilor.
În rândul alegătorilor în vârstă, favorit a fost candidatul Partidului Republican (centru-dreapta), Francois Fillon, care s-a clasat pe locul al treilea. Acesta a anunţat că va vota cu Emmanuel Macron la cel de-al doilea tur de scrutin.
Platforma lui Macron are șase „stâlpi de susținere”: menținerea culturii și educației, ca o condiție necesară a coeziunii naționale, modernizarea economiei, crearea de locuri de muncă, întărirea securității, întărirea principiilor și instituțiilor democratice și apărarea intereselor Franței în afară, ca orientare majoră a politicii externe.
Franța lui Macron, pentru o armată UE
Emmanuel Macron a promis că o să reformeze sistemul instituțional, propunând o lege care să moralizeze viața publică prin introducerea unor măsuri ce vor pune capăt conflictelor de interese în Parlament, să interzică parlamentarilor să angajeze membri ai familiei și să anuleze pensiile speciale ale acestora.
În vederea creșterii securității naționale, Macron a subliniat importanța aderării la sistemul defensiv european, prin crearea unei forțe de 5.000 de militari pentru apărarea frontierelor Uniunii Europene. În acest context, Franța și Germania trebuie să propună un fond pentru echiparea acestei forțe europene unite. În privința imigrației, Macron a redus timpul de acordare a azilului la șase luni, cu toți cei respinși trebuind a fi deportați imediat, sub escortă, eliminând riscul existenței străinilor fără acte legale de stat în Franța.
Punctul-cheie al lui Macron este grandiosul plan de investiții, de 50 de miliarde euro în cinci ani. Banii vor fi alocați unor programe de calificare în vederea obținerii de slujbe, pentru a reduce drastic numărul de șomeri, și unor programe în agricultură, pentru a încuraja producătorii locali. O parte vor fi investiți în dezvoltarea surselor de energie regenerabilă. Macron a propus un mecanism care să controleze investițiile, pentru a fi orientate în sectoarele strategice ale Franței.
În privința politicii externe, Macron a stabilit ca prioritate lupta împotriva terorismului, acceptând că președintele rus, Vladimir Putin, este cheia rezolvării problemelor din Siria și responsabil cu regimul de la Damasc.
