Potrivit Reuters, Gazprom a făcut o ofertă pentru a-şi ajuta marele rival Rosneft în proiectul petrolier din Arctica, fapt ce demonstrează că sancţiunile Occidentului contra Moscovei au unit elita politică şi economică a Rusiei. Sancţiunile americane pun în pericol un proiect al Rosneft cu ExxonMobil pentru forarea petrolului în Marea Kara, dar unii responsabili ai Gazprom susţin că propunerea de a împrumuta gigantului Rosneft o platformă de foraj a fost „teoretică“.
Oferta Gazpromului a fost surprinzătoare având în vedere că relaţia dintre cei doi giganţi gestionaţi de stat este tensionată de multă vreme. Recent, Gazprom, succesorul ministerului gazului sovietic, s-a declarat preocupat de ambiţiile Rosneft de a creşte producţia pentru a deveni cel mai mare producător de petrol din Rusia, în contextul unui război al preţurilor pentru consumatorii care intensifică folosirea gazului în gospodării. Simpla sugestie că aceşti rivali ar putea coopera pentru reducerea impactului sancţiunilor este un semnal forte că, după 7 luni, măsurile occidentale au efect invers celui scontat. Departe de a diviza apropiaţii preşedintelui Putin, sancţiunile au forţat principalii actori din sectorul energetic să se ralieze în spatele lui. Acest cerc din jurul lui Putin este cel mai vizat, iar sancţiunile au determinat anturajul preşedintelui să se consolideze. Diplomaţi occidentali estimează însă că sancţiunile americane şi ale UE nu au atins încă efectul deplin, dar aşa cum s-a prevăzut, cresc problemele economice ale Rusiei, ameninţată de căderea rublei şi recesiune. Când sancţiunile Occidentului au lovit producătorii de energie din Rusia, au lovit inima puterii economice a lui Putin. Rusia, cel mai mare exportator de energie din lume, se bazează pe veniturile din exporturile de petrol şi gaz pentru circa jumătate din bugetul federal. Chiar înainte de a veni la putere, Putin a expus viziunea sa de „campioni naţionali” – întreprinderi de exploatare a resurselor naturale sub controlul statului, care ar putea finanţa reconstrucţia armatei şi a societăţii din Rusia, după haosul anilor 1990. Gazprom se afla deja plasată, un monolit din era sovietică. Putin a început instalarea unei noi echipe în fruntea societăţii la un an după venirea la putere, în 2000 cu Dmitri Medvedev şi Alexei Miller., astăzi CEO al Gazprom. Putin a construit şi Rosneft, majoritatea pe ruinele Iukos, compania petrolieră făcută bucăţi de justiţie după ce a fost rechiziţionată iar preşedintele ei, Mihail Hodorkovski, arestat în 2003.
Aliaţi fără simpatie
Rosneft şi Gaprom sunt conduse de aliaţii lui Putin. Miller la Gazprom şi Igor Setcin la Rosneft. Ambii originari din Sankt Petersburg unde Putin şi-a început cariera politică după ce servise ca agent în KGB. Cei doi nu se plac. Acum 4 ani, Setcin a criticat Gazprom că este prea lent în Asia şi a declarat că îşi va pune în funcţiune propriul joc. Sancţiunile nu sunt susceptibile să pună capăt tensiunilor subterane care definesc de multă vreme echipa de consilieri ai lui Putin, dar ei se concentrează să facă faţă. Privaţi de acces la fonduri în bănci sau societăţi occidentale, cei care conduc principalele companii petroliere de stat sunt şi mai apropiaţi de Putin, sperând să câştige bani din unele fonduri existente din zilele fertile ale Rusiei. Un responsabil american declara că sancţiunile occidentale blochează şi livrările de tehnologie pentru extracţia petrolului, bunuri şi servicii spre Rusia şi Moscovei îi este imposibil să exploateze noile surse de aur negru. Washingtonul şi Bruxelles sperau să creeze diviziuni în anturajul lui Putin şi să determine o schimbare a politicii Kremlinului faţă de Ucraina, unde Putin a anexat Crimeea şi susţine separatiştii pro-ruşi din est. De partea sa, la reuniunea Clubului Valdai de la Soci, de săptămâna trecută, Putin şi-a exprimat decizia de a nu ceda sancţiunilor şi a acuzat SUA că pun în pericol ordinea mondială.
Furia lui Setcin
În mai, Setcin a respins sancţiunile contra sa declarând că nu deţine proprietăţi şi conturi în SUA dar este foarte iritat că măsurile afectează explorările din Arctica şi a zăcămintelor de şist. După ce a continuat lucrările cu ExxonMobile în Arctica în primele luni după impunerea sancţiunilor, în septembrie a primit un mesaj clar din SUA că Exxon trebuie să înceteze exploatările. Setcin i-a spus lui Putin că „spectacolul trebuie să continue” pentru a demonstra Occidentului că pot fora singuri petrol, fără americani sau expertiza UE, dar ministerul rus al Energiei a precizat că „nu se poate face nimic pentru a funcţiona”. Rosneft a declarat că va continua forajele în Marea Kara iar purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a precizat că sancţiunile nu vor putea opri forajele în Arctica. Potrivit Kommersant, Rosneft ar fi pregătit o listă de măsuri restrictive ca ripostă contra ţărilor care au introdus sancţiuni sectoriale anti-ruse, pe care le-ar fi trimis preşedintelui Putin. Liderul de la Kremlin a calculat probabil că nu este cazul escaladării tensiunilor existând riscul unor noi sancţiuni, care ar afecta şi mai mult economia. Asta dovedeşte schimbarea Rosneft care a venit ieri prin Ria-Novosti – Grupul petrolier a declarat că articolul de presă ce evoca măsurile sale de retorsiune contra Occidentului nu corespunde realităţii.
