Documentele declasificate de serviciile secrete americane dezvăluie starea de spirit a liderului Al Qaeda, Ossama ben Laden, tacticile sale, anxietatea faţă de serviciile secrete occidentale sau marea atenţie acordată imaginii publice a reţelei teroriste mondiale.
Retras în complexul său din Abbottabad, în Pakistan, ben Laden visa punerea în scenă a celui mai spectaculos atac contra Americii pentru a marca zece ani de la atentatele din 11 septembrie 2001 contra SUA şi spera ca fiul său Hamza să îi succeadă într-o zi ca lider Al Qaeda, relevă unele din cele 100 documente luate de membrii comandourilor americane Navy Seal în raidul din mai 2011 în Pakistan, în timpul căruia a fost ucis, şi declasificate în premieră miercuri, 20 mai. Ben Laden a fost ucis la 2 mai 2011, cu patru luni înaintea datei aniversării atentatelor. Reţeaua Al Qaeda urma să pună online la 12 septembrie 2011 un video cu imaginile lui ben Laden şi un mesaj al succesorului său, egipteanul Ayman al-Zawahiri. Partea de video cu ben Laden era un mesaj găsit de forţele americane în timpul asaltului de la Abbottabad, în care promitea americanilor că vor „sfârşi ca sclavi” ai multinaţionalelor.
Preşedintele Barack Obama a cerut o „mai mare transparenţă” în jurul documentelor descoperite în Pakistan şi Congresul a votat o lege ce constrânge serviciile secrete să examineze care dintre ele pot fi publicate. Deşi doar o parte din totalul fişierelor descoperite la Abbottabad au fost declasificate, scrisori, memorii sau directive scrise în ascunzătoarea din Pakistan de teroristul care era cel mai căutat din lume, se detaşează preocupările acestuia de a distruge America. El îşi invita trupele să oprească atscurile contra regimurilor din Orientul Mijlociu pentru a se concentra asupra ţintelor americane. „Trebuie să oprim operaţiunile contra armatei şi poliţiei din toate regiunile, în special în Yemen, prioritatea va trebui să fie uciderea şi combaterea americanilor şi a reprezentanţilor lor”. Într-o notă către Al Qaeda din Maghreb (Aqmi) el cerea comandanţilor să se concentreze asupra atacării „arborelui odios” care este America şi să nu se lase distraşi de conflicte locale. „Lucraţi asupra ruperii puterii principalului nostru inamic atacând ambasadele americane în ţări africane, ca Sierra Leone, Togo şi mai ales pentru atacarea companiilor petroliere americane”.
Frica de a fi descoperit
Documentele mai arată că Ben Laden trăia într-o paranoia constantă că va fi descoperit de serviciile secrete americane şi adunase o mare bibliotecă în limba engleză ce cuprindea teorii ale complotului şi informaţii despre Biserica anglicană. Conştient de riscul ca raidurile cu drone americane vor lovi trupele sale, ben Laden le-a cerut să nu comunice prin e-mailuri, să nu se adune în grupuri importante şi era îngrijorat că de riscul de a găsi un cip ascuns în veştmintele soţiei sale. Era preocupat de înnoirea cadrelor şi căuta un mijloc pentru ca fiul său Hamza, succesorul probabil potrivit serviciiloe secrete americane, să i se alăture la Abbottabad. De asemenea, era îngrijorat că disensiunile din mişcarea jihadistă antrenau pierderi.
Al Qaeda din Irak, care evolua pentru a deveni grupul Statul Islamic, era sursa de conflict în cadrul mişcării extremiste. În 2007, jihadiştii irakieni îi scriau lui ben Laden pentru a denunţa în termeni violenţi acţiunile mortale ale grupării Al Qaeda din Irak, „scandaluri comise în njmele vostru”.
„Biblioteca lui Ben Laden”
Şeful Al Qaeda adunase la Abbottabad documente asupra Franţei pentru că studia ideia de a pune la pământ economia franceză cu speranţa provocării unei „prăbuşiri economice” contagioasă pentru restul lumii occidentale. Dar documentele asupra Franţei nu formau decât o mică parte din „Biblioteca lui Ben Laden”, făcută publică de serviciile secrete americane. Şeful Al Qaeda adunase o mare cantitate de materiale pentru documnetarea asupra războiului, terorismului, politica internaţională şi teoriile conspiraţioniste. Era un mare consumator de rapoarte guvernamentale, parlamentare, administrative, militare, judiciare pe care democraţia americană le plasa on-line.
Legături cu serviciile pakistaneze?
Islamabadul ştia „probabil” că Ben Laden era la Abbottabad, estimează un fost şef al puternicelor servicii secrete pakistaneze, generalul Asad Durrani sugerând că Pakistanul poate a găzduit şeful Al Qaeda ca viitoare monedă de schimb cu SUA. Generalul Durrani a condus între 1990 şi 1992 Inter-Services Intelligence (ISI), principala agenţie pakistaneză de informaţii şi s-a referit miercuri la soarta lui Ben Laden la Al-Jazeera. Potrivit unui raport al guvernului akistanez, Ben Laden, după ce a fugit din Afganistan din faţa intervenţiei militare internaţionale ce a urmat atentatelor teroriste din septembrie 2001, a venit în Pakistan în 2002 şi în 2005 s-a instalat în casa sa din Abbottabad, oraş-garnizoană ce găzduieşte şi principala academie militară din ţară, ceea ce a provocat suspiciuni de „înţelegere” între armata pakistaneză şi Al Qaeda.
