Politicienii din Letonia au început duminică discuţiile pentru formarea unui nou guvern, după ce alegerile anticipate din ajun au fost câştigate de partidul prorus, Centrul Armonia, cu un rezultat peste aşteptări, întrunind aproape 30% din opţiunile electoratului, relatează NewsIn.
Este pentru prima dată în cei 20 de ani de independenţă ai micului stat baltic când alegerile sunt câştigate de partidul minorităţii ruse.
Pe locul al doilea s-a clasat noul partid format de fostul preşedinte al ţării, Valdis Zatlers, cel care a provocat alegerile anticipate de sâmbătă în urma unei dispute cu parlamentul pe tema corupţiei. Împreună cu partidul ieşit pe locul al treilea în cursa electorală, cel al premierului Valdis Dombrovskis, ar putea forma nucleul unei noi coaliţii guvernamentale. Partidul lui Zatlers are circa 20% din voturi, iar partidul premierului a primit 18% din sufragii, ceea ce nu le asigură majoritatea în Parlament, însă ele s-ar putea orienta către o alianţă cu un partid naţionalist. Acesta din urmă a obţinut o victorie strălucită în alegeri, dublându-şi scorul electoral la aproape 13 procente.
Partidul prorus, condus de Nils Usakov, un lider de numai 35 de ani, nu vrea însă să fie lăsat în afara noii administraţii, deşi are disensiuni fundamentale cu celelalte formaţiuni. Sondajele cotau Armonia, înainte de alegeri, cu circa 20% din voturi. Ruşii reprezintă o treime din populaţia de 2,2 milioane de locuitori ai Letoniei, iar din această minoritate ceva mai mult de o jumătate are drept de vot.
Premierul urmează să fie numit de preşedintele ţării, dar acesta a anunţat că va face anunţul după 28 septembrie, la întoarcerea dintr-o deplasare în Statele Unite, dând partidelor timp să ajungă la un acord de coaliţie. Partidul lui Zatlers şi partidul premierului în exerciţiu deja au început, duminică, discuţiile în acest sens.
Alegerile anticipate – care au avut cu trei ani mai devreme decât data programată – au fost convocate în urma unui referendum, după ce fostul preşedinte Valdis Zatlers i-a acuzat pe parlamentari că nu depun suficiente eforturi pentru a lupta împotriva corupţiei şi a oligarhilor care domină economia.
Totuşi, sondajele de opinie recente arată că, mai degrabă decât corupţia, majoritatea letonilor consideră că situaţia economică şi socială este, de departe, cea mai importantă temă de preocupare.
Letonia a fost lovită de criza economică şi financiară mai dur decât orice altă ţară a Uniunii Europene şi a fost salvată de la falimentul naţional graţie împrumuturilor de la FMI, UE şi vecinii nordici. Mica ţară baltică are cea mai mare rată a şomajului din UE şi se confruntă cu o recesiune puternică.
Centrul Armonia se descrie ca singurul partid de centru-stânga şi promite să crească cheltuielile sociale, după perioada dură de austeritate, şi să amâne intrarea ţării în zona euro. Formaţiunea a încercat să găsească sprijin dincolo de baza sa electorală tradiţională, care o constituie etnicii ruşi, dar suspiciunile unei influenţe ruse şi diferenţele faţă de potenţiali parteneri de coaliţie în privinţa politicii economice ar putea împiedica Centrul Armonia să intre la guvernare. Totuşi, dacă ar reuşi să formeze o coaliţie, ar fi pentru prima dată de la prăbuşirea Uniunii Sovietice când partidul etnicilor ruşi s-ar afla la putere.
Armonia se confruntă cu probleme generate de atitudinea sa faţă de istorie. Majoritatea letonilor consideră că s-au aflat sub ocupaţie sovietică timp de 50 de ani, în timp ce alegătorii rusofoni se simt insultaţi de cuvântul “ocupaţie”. Armonia are legături cu partidul premierului rus, Rusia Unită, şi mulţi letoni văd în aceasta premisele readucerii ţării sub influenţă rusă.
Criticii spun că oligarhii şi-au folosit averea pentru a influenţa politica letonă şi pentru a fi avantajaţi în interesele lor de afaceri. Fostul preşedinte Zatlers a provocat alegerile anticipate ordonând Parlamentului să se dizolve după ce deputaţii au refuzat să acorde procurorilor permisiunea de a percheziţiona apartamentul unui om de afaceri, membru al Parlamentului. Letonii i-au sprijinit în mod compleşitor, în iulie, decizia preşedintelui, prin referendum. Însă, ulterior, Zatlers nu a reuşit să mai fie reales preşedinte al ţării de către parlamentari şi şi-a fondat propriul partid.
Premierul Dombrovskis, în vârstă de 40 de ani, a condus Letonia în perioada cea mai dificilă a crizei economice şi este iniţiatorul unui pachet de austeritate care a presupus tăieri ale salariilor bugetarilor şi măriri de taxe. Letonia a împrumutat 7,5 miliarde de euro după criza financiară din 2008.
Precedentele alegeri legislative din Letonia au avut loc în octombrie 2010 şi atunci partidul premierului reuşise să le câştige, obţinând 33 de locuri în Parlament, după ce în campanie pledase pentru austeritate fiscală, pentru a ajuta Letonia să adopte euro în 2014. Dombrovskis a spus că politicile sale au restabilit încrederea internaţională în Letonia şi au readus ţara pe linia de plutire, după o scădere economică drastică, de 18 procente din PIB în 2009.
