Din dorința de a stopa afluxul de cereri de azil din Balcani, Germania a hotărât să își deschidă piața muncii pentru resortisanții care provin din această regiune, potrivit Agerpres.
Cancelarul conservator Angela Merkel și șefii celorlalte două partide care formează coaliția aflată la Putere au căzut de acord în noaptea de duminică spre luni pentru ”crearea unei posibilități de imigrație legală în vederea ocupării unui loc de muncă în Germania pentru cetățenii care provin din Macedonia, Bosnia-Herțegovina, Serbia, Albania, Kosovo și Muntenegru”, se arată într-un comunicat de presă.
”Oricine poate justifica un contract de muncă sau de ucenicie va putea veni să muncească sau să înceapă să se pregătească”, se mai arată în comunicat.
Detaliile urmează să fie stabilite în zilele următoare, a precizat un purtător de cuvânt al Ministerului Muncii și Afacerilor Sociale.
Acordarea de permise de muncă pentru resortisanții din Balcani era una dintre revendicările Partidului Social Democrat (SPD), iar ministrul Muncii, Andrea Nahles, a formulat, la finele săptămânii trecute, o propunere în acest sens. Proiectul lui Andrea Nahles prevede un contingent de 20.000 de permise de ședere pe an care ar putea fi atribuite cetățenilor din cele șase state din Balcani pe o durată de cinci ani, cu condiția ca aceștia să poată justifica un contract de muncă sau de ucenicie valid.
Zeci de mii de albanezi și kosovari au ajuns în Germania de la începutul acestui an și cer azil, însă șansele de a obține statutul de refugiat sunt cvasi-nule. În plus, șansele au scăzut și mai mult după ce coaliția aflată la Putere a decis luni să acorde Kosovo, Albaniei și Muntenegrului statutul de țară sigură.
‘Solicitarea azilului nu este cea mai bună cale pentru acești migranți’, a comentat purtătorul de cuvânt al Ministerului Muncii și Afacerilor Sociale.
În cazul în care cererea lor de azil este respinsă, acești migranți trebuie să se întoarcă în țările lor de origine, iar Berlinul ar dori chiar să accelereze acest proces.
În același timp, economia germană este dispusă să integreze o parte din aceste persoane, pentru a acoperi penuria de mână de lucru în anumite sectoare, de exemplu în sectorul medical sau în anumite meserii tehnice. Pentru a preveni însă riscul de dumping social, care ar putea apărea dacă acești imigranți ar fi plătiți cu mai puțini bani decât un german, acordarea unui permis de ședere va fi condiționată de un contract de muncă sau de pregătire profesională cu condițiile obișnuite, se precizează în comunicatul de presă.
De la 1 ianuarie 2014, au fost eliminate restricțiile privind libera circulație a lucrătorilor români și bulgari pe piața forței de muncă din Germania, în cadrul unui acord care le păstrase în vigoare pe o perioadă de șapte ani după aderarea la Uniunea Europeană.
