14.4 C
București
miercuri, 27 martie 2024
AcasăSpecialPlanul rusesc de dominație în Balcani

Planul rusesc de dominație în Balcani

Publicația elenă To Vima (Tribuna), apropiată de Partidul Socialist (PASOK), a dezvăluit, citând surse guvernamentale, că prim-ministrul grec, Alexis Tsipras, a încercat să obțină zece miliarde de dolari de la Vladimir Putin pentru a susține ieșirea din Uniunea Monerară și revenirea la drahmă. După vizita din aprilie a lui Tsipras la Moscova, au existat numeroase speculații privind reorientarea guvernului Syriza către Rusia, dar acum a apărut prima confirmare cvasi-oficială. Rușii își continuă mutare cu mutare planul de a-și impune dominația în Balcani.

Rusia folosește o gamă largă de „tactici hibride” în această ofensivă, din care fac parte un pan-ortodoxism complet inventat care se suprapune (acolo unde este cazul peste panslavism), o propagandă virulentă anti-americană și anti-occidentală, cumpărarea de influență politică și economică prin încurajarea și exploatarea corupției generalizate și, mai nou, fluturarea noului proiect de gazoduct-fantomă Turkish Stream.

Potrivit To Vima, Putin nu a acceptat, dar nici nu a respins solicitarea greacă și ar fi inițiat negocieri pentru un împrumut de cinci miliarde de dolari, condiționat de participarea Greciei la Turkish Stream. Drept pentru care, prompt, noul ministrul elen al Energiei, a anunțat acceptul Greciei pentru construcția gazoductului care ar aduce mari beneficii grecilor de la taxele de tranzit la zeci de mii de locuri de muncă. Ceea ce trebuie să știe grecii este că li se flutură în față o iluzie. Turkish Stream este un proiect născut mort, la fel cum a fost și South Stream pe care ar trebui să îl înlocuiască. În principiu, dacă ar fi să ne luăm după traseul desenat de Gazprom, Turkish Stream ar trebui să treacă prin Marea Neagră spre Turcia și apoi prin Grecia și Macedonia în Serbia și de acolo spre Vestul Europei. Cu o capacitate de 66 de miliarde de metri cubi, Turkish Stream ar ocoli cu succes Ucraina și ar lega între ele economic și strategic, statele prietene Rusiei. În plus, Moscova ar avea și alte avantaje pentru că, așa cum scrie To Vima, Tsipras i-ar fi oferit lui Putin drept garanție veniturile generate de platformele petroliere din Marea Egee.

Un prim obstacol în calea acestei conducte este faptul că Gazprom nu are bani să o construiască. Reducerea dramatică a prețului petrolului și reducerea cererii de gaz rusesc în Europa au diminuat serios veniturile Gazprom și gigantul rus nu are bani să termine acest proiect. Turcii, care ar accepta ca rușii să construiască sectorul turc, nu au însă de gând să bage proprii bani în proiect pentru că prioritatea Ankarei este construcția gazoductului transanatolian (TANAP), care va aduce gaz din Azerbaidjan. Mai mult, Gazprom a semnat recent memorandumuri de înțelegere cu E.ON, Shell și OMV pentru dublarea capacității gazoductului Nord Stream care aduce deja gaz din Rusia în Germania prin Marea Baltică. Or, Nord Stream și-a dovedit viabilitatea și este un proiect cu profituri garantate și dacă Gazprom își va investi resursele sărăcite într-un nou gazoduct, atunci va miza pe vrabia din mână, adică pe Nord Stream.

Kaghebistul însărcinat cu Balcanii

Că Turkish Stream nu este decât o momeală pentru a extinde influența rusă în Balcani o dovedește și faptul că, protrivit presei elene, omul desemnat să conducă negocierile cu Grecia este un anume Leonid Reșetnikov, care este descris drept consilier al lui Putin și director al Institutului Rus de Studii Strategice (RISI). Dar nici Reșetnikov, nici RISI nu sunt exact ceea se înțelege în Occident prin consilier și Institut de Studii Strategice. Reștenikov este un fost ofițer KGB, ulterior SVR (serviciul de spionaj civil al Rusiei) care a lucrat în trecut la Sofia, a avut însărcinări în Serbia suficient de importante încât să merite o decorație din partea patriarhului Irineu al Serbiei (pentru că pan-ortodoxismul nu are sens dacă nu primește girul KGB-ului) și, potrivit bigrafiei sale vorbește bulgărește, sârbește și comunică în elenă. Ceea ce îl face se pare competent și potrivit pentru a promova interesele Rusiei în Balcani. Opiniile sale, publicate într-un interviu acordat Argumentîi Nedeli, pot fi rezumate astfel: Rusia se află sub un atac constant din partea Americii care vrea să destrame țara cu ajutorul multinaționalelor și al sistemului financiar mondial. „Dușmanul”, adică Statele Unite, a reușit să pună gheara pe Ucraina și pe Bulgaria, dar Rusia contratacă. La capătul acestui contraatac Rusia va recuceri Ucraina și teritoriile de dinainte și de după 1917 și va realiza o sinteză armonioasă între cele mai bune lucruri pe care le-a avut Imperiul Țarist și Uniunea Sovietică. În Europa, Rusia se bazează pentru a contracara America pe aliați din țările unde sentimentele antiamericane sunt în ascensiune: Ungaria, Grecia, Serbia, dar și Austria, Italia și Franța. Cam acesta este genul de analize pe care RISI i le oferă lui Putin și care reprezintă baza ideologică a politicii agresive a Moscovei și acesta este omul trimis să negocieze cu Tsipras termenii unui acord. Pentru că RISI nu este un ONG, este pur și simplu o creație a SVR înființată la inițiativa lui Putin și aflată sub directul său patronaj.

Potrivit sursei citate, miniștrii importanți ai guvernului de la Atena, mai ales fostul ministrul de finanțe, erau la curent cu negocierile cu rușii. Dacă au mizat pe aceste negocieri pentru a forța mâna europenilor să le șteargă datoriile, așa cum speculează presa elenă, acest lucru nu este clar. După cum nu este clar ce altceva i-a mai oferit Tsipras lui Putin. Ceea ce știm este că în seara referendumului Tsipras a vorbit la telefon cu Putin și că a doua zi, de la Washington au început să vină mesaje care vorbeau despre importanța strategică a Greciei și despre nevoia de menține această țară în Uniunea Europeană și în NATO.

În condițiile acestei ofensive rusești, România se găsește în situația de a fi rămas singurul bastion occidental în această parte de lume, înconjurată de regimuri corupte, anti-democratice și pro-ruse. 

Cele mai citite

Gabriela Ruse, OUT din turneul de la Antalya

Jucătoarea română de tenis Gabriela Ruse a avut o confruntare dificilă la turneul WTA 125 de la Antalya (Turcia), unde a fost învinsă în...

Gabriela Ruse, OUT din turneul de la Antalya

Jucătoarea română de tenis Gabriela Ruse a avut o confruntare dificilă la turneul WTA 125 de la Antalya (Turcia), unde a fost învinsă în...

Președintele Iohannis, la Misiunea Economică a Francofoniei: România are o creștere economică peste media UE

România a înregistrat în anul 2023 "o creștere economică robustă, de 2,1%, ritm superior mediei Uniunii Europene", a transmis președintele Klaus Iohannis în cadrul...
Ultima oră
Pe aceeași temă