Poliţia muntenegreană a folosit gaze lacrimogene, al doilea weekend consecutiv, pentru a dispersa aproximativ 5.000 de protestatari care mărşăluiau către Parlament, cerând demisia premierului Milo Djukanovici şi alegeri anticipate, relatează postul Radio Free Europe-Radio Liberly (RFE-RL) online.
Mitingul a început paşnic, dar a degenerat, sâmbătă seara, după ce demonstranţi au încercat să rupă cordonul forţelor de ordine la Parlament.
Potrivit unui corespondent Reuters, demonstanţi au aruncat cu pietre, petarde şi cocteiluri Molotov către poliţie, în zona sediului Legislativului, la Podgoriţa.
Ministrul de Interne Rasko Konjevici a declarat într-o conferinţă de presă că 15 ofiţeri de poliţie au fost răniţi, dintre care unul grav, iar 24 de civili au avut nevoie de îngrijiri.
Potrivit lui Konjevici, Andrija Mandici, un lider al Frontului Democratic, o alianţă aflată în opoziţie, care a organizat mitingul, şi aliatul său Slaven Radunovici au fost reinuţi pentru a fi interogaţi în legătură cu un presupus rol în aceste violenţe.
Konjevici a denunţat violenţele drept "un atac evident asupra poliţiei şi proprietăţii statului".
El a anunţat că procurorul-şef al ţării analizează cazul.
Conform legii muntenegrene, Mandici se bucură de o imunitate, mai puţin în cazul în care se dovedeşte că este vinovat de o faptă pedepsită cu peste cinci ani de închisoare.
Mitingul de sâmbătă, care a început în piaţa centrală din Podgoriţa, a fost organizat în condiţii de securitate sporite. Baricade au fost ridicate în jurul sediilor guvernamentale.
Protestatari au agitat steagurile Muntenegrului şi Serbiei şi au strigat "Milo este un hoţ", referindu-se la premier.
Liderii opoziţiei îl acuză pe Djukanovici de corupţie şi fraude electorale.
Proteste au avut loc şi în septembrie, când participanţii au cerut crearea unui guvern interimar şi alegeri parlamentare anticipate.
Guvernul a afirmat că aceste proteste sunt susţinute de Rusia şi Serbia şi că vizează să împiedice aderarea Muntenegrului la NATO.
Liderii opoziţiei resping aceste acuzaţii şi îl acuză pe Djukanovici de conducerea ţării ca pe un fief, împreună cu o clică din jurul său.
Un parlamentar, Predrag Bulatovici, membru al coaliţiei Frontul Democratic a declarat sâmbătă, într-un discurs susţinut în faţa demonstranţilor, că mitingul "nu este împotriva Muntenegrului".
"Apărăm Muntenegrul de regimul lui Milo Djukanovici. Nu suntem naţionalişti. Acesta este un protest paşnic şi non-violent, un protest în masă", a spus el.
Din cadrul acestei mişcări de opoziţie fac parte atât partide prooccidentale, cât şi elemente prosârbe, care susţin legături mai apropiate între Podgoriţa şi Belgrad.
Aceste elemente prosârbe din cadrul opoziţiei muntenegrene se opun, de asemenea, recunoaşterii de către Muntenegru a Kosovo, o ţară cu populaţie majoritar albaneză care şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008.
Djukanovici s-a aflat intermitent la putere în Muntenegru, atât ca premier, cât şi ca preşedinte, din 1991 încoace.
Când a intrat în politică, el era un aliat apropiat al liderului iugoslav şi sârb Slobodan Miloşevici.
Însă Djukanovici s-a întors împotriva lui Miloşevici în 1996, abandonând o viziune comună sârbo-muntenegreană în favoarea unui Muntenegru independent şi supervizând o despărţire tot mai pronunţată a Muntenegrului de Serbia care a culminat cu victoria în referendumul pe tema independenţei, în mai 2006.
El s-a retras din politică la sfârşitul lui 2006, dar a revenit ca premier în februarie 2008.
S-a retras în decembrie 2010, după care a revenit din nou în decembrie 2012.
Muntenegrul este candidat la aderarea a Uniunea Europeană (UE) şi aşteaptă să fie invitat să adere la NATO.
Următoarele alegeri parlamentare muntenegrene sunt programate în octombrie 2016.
