Pe fondul tensiunilor cu SUA, China a anunţat că armata chineză va trimite submarine nucleare armate în Oceanul Pacific, o premieră motivată de expansiunea sistemului american de apărare anti-rachetă.
Beijing declară că noile sisteme de arme americane au minat forţa de disuasiune existentă și China a rămas fără alternativă. Responsabilii armatei chineze au menţionat planurile dezvăluite în martie privind amplasarea în Coreea de Sud a sistemului anti-rachetă THAAD și dezvoltarea rachetelor hipersonice capabile să lovească China la mai puţin de o oră după lansarea unei rachete ca fiind enorme ameninţări la eficacitatea forţei sale terestre de disuasiune. Un recent raport al Pentagonului menţionează: „China va efectua probabil prima sa patrulă de disuasiune nucleară în cursul anului 2016“. China a lucrat de peste trei decenii la tehnologia submarinelor cu rachete balistice, dar desfășurarea efectivă a eșuat din cauza deficienţelor tehnice, rivalităţilor instituţionale și a deciziilor politice.
Până în prezent, scrie New York Times, Beijing a urmat o politică de disuasiune prudentă, declarând că nu va fi niciodată primul care va utiliza arme nucleare într-un conflict și va stoca separat ogivele și rachetele, care vor fi doar la dispoziţia conducerii ţării. Analiștii subliniază că desfășurarea de submarine nucleare înarmate va avea repercusiuni profunde. Ogivele și rachetele vor fi puse împreună și remise marinei, ceea ce permite unei arme nucleare să poată fi lansată mai rapid dacă se va lua o astfel de decizie. Debutul patrulelor cu rachete ar putea destabiliza și mai mult impasul strategic deja tensionat cu SUA în Marea Chinei de Sud. Recent, un avion-spion american și două avioane de luptă chineze au fost aproape de coliziune la 50 de mile de insula Hainan, unde au baza patru submarine clasa Jin cu rachete balistice ale Chinei. Or, navele americane și chineze sunt deja deranjate în apropierea insulelor contestate din aceeași regiune și posibilitatea unui șoc va fi crescută de operaţiunile submarinelor care se joacă de-a „șoarecele și pisica“.
Motivaţia THAAD
Decizia Washingtonului de amplasare a interceptoarelor anti-balistice THAAD în Coreea de Sud a fost luată după al patrulea test nuclear efectuat de Coreea de Nord și are ca scop protejarea sudului peninsulei coreene contra atacurilor rachetelor. Dar Beijingul afirmă că sistemul THAAD poate atinge o mare parte a Chinei și contribuie la slăbirea forţei sale de disuasiune nucleară. Apărarea anti-rachetă nu este singura grijă a Beijingului, care este preocupat și de o nouă rachetă hipersonică în curs de elaborare în cadrul programului exerciţiului US Prompt Global, care vizează obţinerea unei rachete cu ghidaj de precizie care poate lovi într-o oră orice ţintă de oriunde în lume. China dezvoltă o rachetă similară, dar responsabilii chinezi se tem că arsenalul nuclear chinez este atât de mic încât poate fi aproape complet anulat fără preaviz, cu cele câteva rachete lansate care pot fi distruse în aer de apărarea anti-rachetă a Statelor Unite. Fără o capacitate de a răspunde cu o „a doua lovitură“, China nu va avea un efect disuasiv semnificativ.
Guvernul președintelui Xi Jinping insistă că ţara nu are intenţia de a reununţa la principiul „nu primei utilizări“, dar responsabilii militari susţin că dezvoltarea armelor SUA nu le dă altă opţiune decât să ajungă la același nivel și să extindă arsenalul pentru a menţine o descurajare credibilă. În ultimele luni, China a pus ogive multiple pe cea mai mare rachetă a sa, DF-5, acţiune care a dat alarma la Pentagon, analiștii estimând că este o primă etapă spre un enorm disc de armament nuclear ce vizează obstrucţionarea arsenalului american.
