Grecia s-a impus din nou joi, 19 martie la Bruxelles, la summitul liderilor UE, unde premierul elen, Alexis Tsipras, şi-a pledat cauza, în timp ce impasul în discuţiile asupra salvării ţării a reînviat mai mult ca niciodată riscul unei ieşiri din zona euro.
La Bruxelles şi în capitalele europene, îngrijorarea devine palpabilă asupra riscului unei ieşiri a Greciei din euro (Grexit), voluntară sau din accident. Şefii de stat şi de guvern din UE au dezbătut şi problema sancţiunilor economice contra Rusiei, urmând ca în iunie să decidă asupra prelungirii lor, în funcţie de evoluţia conflictului din Ucraina.
Înaintea summitului UE de la Bruxelles, premierul grec Alexis Tsipras a prezentat Parlamentului „Proiectul umanitar” grec, adoptat miercuri cu o mare majoritate, care se referă la ajutarea victimelor crizei economice, dar a devenit ultimul punct de fricţiune cu creditorii externi şi a pregătit terenul pentru o confuntare la nivel înalt la summitul european de joi.
Liderii zonei euro au ţinut să avertizeze Grecia că timpul şi răbdarea s-au epuizat pentru guvernul său de stânga care refuză să pună în lucru reformele convenite pentru evitarea unei crize iminente de lichidităţi care ar putea să o forţeze să iasă din zona monedei unice. Grecia a fost împiedicată de la faliment prin două planuri internaţionale de salvare, dar riscă falimentul în câteva săptămâni din cauza lipsei banilor dacă nu primeşte fonduri, ea trebuind să ramburseze sume importante din creditul luat în 2012.
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a organizat un „mini-summet” în marginea reuniunii de joi între premierul Alexis Tsipras, cancelarul german, Angela Merkel, care a refuzat să discute cazul grec la precedentul summit din februarie, şi preşedintele francez, François Hollande. Vor mai participa preşedinţii Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi şi al Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem. Numai că negocierile asupra reformelor cerute Atenei pentru deblocarea unei noi tranşe din ajutor, vitală, sunt blocate. Grecia cere plata acestei ultime tranşe de 7 miliarde euro din planul de ajutor de 240 miliarde şi de la BCE doreşte rapid 1,9 miliarde corespunzând dobânzilor la obligaţiunile elene. Doreşte banii urgent şi promite că, în timp, va face şi reforme.
Liderii zonei euro i-au repetat premierului elen că „Grecia trebuie să aplice reformele necesare, Grecia trebuie să se asigure că angajamentele luate faţă de Eurogrup în 2012 şi mai recent, sunt aplicate”. Iar Angela Merkel a declarat că Grecia trebuie să înţeleagă că ajutorul internaţional aduce cu el şi obligaţia „de a reforma bugetul şi să lucreze pentru ca într-o zi să nu mai aibă nevoie de ajutor”. Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz a precizat că situaţia financiară a Greciei este „periculoasă” iar „timpul scurt” și „deci, ar fi bine ca Grecia să-şi îndeplinească obligaţiile pe care le-a acceptat şi apoi vin banii“.
Atena, în conflict cu creditorii
Grecia a refuzat să furnizeze creditorilor externi situaţia finanţelor sale publice sau planuri de reforme şi a respins accesul experţilor UE/FMI/BCE în clădirile guvernamentale din Atena, insistând ca toate discuţiile să aibă loc într-un hotel.
„Proiectul umanitar” grec pentru ajutarea victimelor crizei economice, adoptat miercuri de Parlamentul de la Atena a iritat creditorii Greciei, iar discursul lui Tsipras a fost considerat o adevărată sfidare: „nu vom mai permite tehnocraţilor (străini) să ne dicteze legislaţia”. Creditorii au precizat că decizia Atenei de a trece o legislaţie a violat un acord încheiat de guvern cu miniştrii de Finanţe din zona euro potricit căruia trebuie să îi consulte înainte şi să nu schimbe politica economică în mod unilateral. Tabloidul german Bild a evocat faptul că legea – care oferă cupoane alimentare şi de electricitate gratuite celor săraci – este o „declaraţie de război”. „Proiectul umanitar” a iscat un nou scandal şi Angela Merkel l-a invitat pe Tsipras la Berlin pentru o „conversaţie detaliată şi directă”, luni.
Sancţiuni pentru Rusia
Cei 28 au discutat joi seară şi problema sancţiunilor dure impuse Moscovei anul trecut după doborârea Boeingului Malaysia Airlines deasupra estului Ucrainei, controlat de separatiştii susţinuţi de Kremlin. Un înalt responsabil european a relatat că s-a insistat asupra „relaţiei foarte puternice” între sancţiuni şi aplicarea completă a acordurilor de pace de la Minsk. Liderii europeni şi şefii diplomaţiei europene au discutat dacă trebuie prelungite sau înăsprite sancţiunile contra Moscovei, dar nu au ajuns la un acord, decizia fiind amânată pentru următorul summit.
Cancelarul german, Angela Merkel, doreşte continuarea sancţiunilor contra Rusiei şi leagă viitorul acestora de punerea în practică a acordului de pace de la Minsk şi a cerut celorlalte state europene să menţină atitudinea comună existentă în criza din Ucraina.
Ţările baltice, Marea Britanie, Danemarca, Polonia şi Suedia susţin o linie intransigentă faţă de Rusia, insistând asupra extinderii şi prelungirii res-tricţiilor în timp ce Austria, Ungaria, Grecia, Spania, Italia, Slovacia şi Cipru au adoptat o poziţie opusă. Unii, ca premierul italian, Matteo Renzi şi preşedintele cipriot, Nicos Anastasiades, care au fost recent la Moscova, susţin îmblânzirea sancţiunilor. Iar premierul grec, Alexis Tsipras, care se va întâlni cu liderii ruşi la începutul lunii aprilie, este de aceeaşi părere.
Poziţia Lituaniei a fost prezentată de preşedintele ţării, Dalia Gribauskaite, potrivit căreia trebuie o reacţie energică faţă de Rusia deoarece Kremlinul testează Eeuropa şi va merge înainte dacă nu va fi oprit. „Putin va merge atât de departe cât îi vor permite ezitările noastre”. Asemenea micilor state occidentalizate frontaliere cu Rusia, ţările baltice au fost în mod special înfricoşate de agresivitatea Moscovei.
Contracararea dezinformărilor Moscovei
UE va pregăti un „plan de acţiune” pentru contracararea „campaniei de dezinformare a Rusiei” asupra conflictului din Ucraina, potrivit proiectului concluziilor summitului. Ideea este de a alcătui o echipă la Bruxelles pentru supravegherea media rusă, reperarea „minciunilor flagrante” şi informarea statelor membre cărora le revine să ia măsuri.
Kremlinul, supărat
Guvernul rus a criticat joi folosirea formatorilor militari occidentali în Ucraina. Kremlinul vorbeşte despre o ameninţare pentru procesul de pace în regiunea tulbure Donbas şi purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că „asta nu ajută la întărirea încrederii pentru reducerea tensiunii în zona de conflict”.
