Sesiunea extraordinară a Camerei Deputaţilor de duminică s-a derulat într-un climat de confruntare, miza fiind votul pro sau contra destituirii preşedintei Dilma Rousseff. Tabăra pro destituire a câştigat scrutinul cu 367 voturi, cu 25 mai multe decât cele 342 necesare (2/3) Senatului pentru a o pune sub acuzare pe şefa statului, Rousseff. Doar 137 deputaţi de stânga şi extremă stânga au votat contra destituirii.
Şapte deputaţi s-au abţinut, iar trei au fost absenţi. Deputaţii opoziţiei de dreapta au izbucnit în aplauze, intonând imnul suporterilor echipei de fotbal la Mondialul din 2014: „Sunt brazilian, cu multă mândrie şi multă iubire“. Apoi, liderul Partidului Muncitorilor (PT, stânga) din Camera Deputaţilor, Jose Guimaraes, a recunoscut înfrângerea. „Puciştii au câştigat aici, în Cameră, dar această înfrângere provizorie nu înseamnă că am pierdut războiul“, a declarat Guimaraes, subliniind că „urmează un dialog cu Senatul pentru a îndrepta acţiunea puciştilor, conduşi de oameni fără autoritate morală“.
Focuri de artificii au iluminat cerul orașelor braziliene Sao Paulo şi Rio de Janeiro după ce opoziţia de dreapta a depăşit confortabil majoritatea de două treimi necesară aducerii Dilmei Rousseff în fața Senatului sub acuzaţia de manipulare a conturilor bugetare. În faţa Camerei Deputaţilor, sub o mare de drapele braziliene, oamenii au aşteptat până la încheierea şedinţei. După anunţarea rezultatului votului, în favoarea destituirii, sute de partizani ai preşedintei au început să strige: „Lovitură de stat!“.
Acuzată de falsificarea conturilor publice în 2014, anul realegerii sale, şi în 2015 pentru a masca amploarea crizei economice, Dilma Rousseff neagă că ar fi comis o crimă „de responsabilitate“ şi denunţă o tentativă de „lovitură de stat“ instituţională. Ea a anunţat că va lupta până în ultima clipă, dar mandatul său este în pericol. Sondajele de opinie arată că peste 60% din brazilieni doresc destituirea Dilmei Rousseff.
Votul senatorilor, o formalitate
Prevăzut pentru sfârşitul lunii aprilie – începutul lunii mai, votul din Senat pare o formalitate. Va fi suficient un vot cu majoritate simplă a senatorilor pentru ca Dilma Rousseff să fie oficial pusă sub acuzare pentru „crimă de responsabilitate“ şi îndepărtată de la putere în termen de maximum 180 de zile, în aşteptarea unui verdict final. Vicepreşedintele Michel Temer, fostul său aliat centrist, acum rival, îşi va asuma funcţiile şi va forma un guvern de tranziţie.
Moştenitoare politică a fostului preşedinte Luiz Inacio Lula da Silva, Rousseff a intrat în istorie în 2011, devenind prima femeie preşedinte al Braziliei. Acum, ea riscă să i se alăture lui Fernando Collor de Mello, singurul preşedinte brazilian care a fost destituit pentru corupţie, în 1992.
Votul în favoarea destituirii este o înfrângere certă pentru Dilma Rousseff şi Partidul Muncitorilor, un fost grup de agitatori de stânga care s-au confruntat cu liderii militari ai ţării în anii ’80 şi care au ajuns la putere în 2002 cu alegerea unuia dintre fondatorii grupului, Luiz Inacio Lula da Silva, la preşedinţia ţării. Neputând candida pentru un al treilea mandat, el a ales-o pe Dilma Rousseff ca succesor.
Impopulară
Fiică a unui avocat comunist de origine bulgară, ea plăteşte pentru erorile sale. Gafe diplomatice, economice şi politice au transformat-o în şeful de stat cel mai impopular din istoria tinerei democraţii braziliene. Venită la putere după un președinte care a scos din mizerie zeci de milioane de brazilieni şi a făcut să se nască noi speranţe, ea s-a îndreptat spre mica burghezie a PT. Şi a trebuit să înfrunte o criză economică subestimată în campania sa, ce a lăsat electorilor un gust amar de trădare. Incapabilă să stopeze recesiunea şi creșterea şomajului, Rousseff a oferit soluții macroeconomice pe care economistul Gesner Oliveira le-a calificat drept „dezastruoase“.
Se anunţă o luptă dură între Dilma Rousseff, 68 de ani, şi Michel Temer, 75 de ani, care ar putea destabiliza orice guvern viitor şi arunca Brazilia în incertitudine politică.
