Președintele american, Obama, a ales Ziua Libertății din Polonia pentru a reafirma sprijinul neclintit al aliaților din Europa de Est, pentru a avertiza Rusia că agresiunea din Ucraina nu va fi tolerată și pentru a transmite lumii că virtuțile libertății și democrației care au triumfat în Europa de Est trebuie promovate peste tot în lume.
„Știu că, de-a lungul istoriei, poporul polonez a fost abandonat de prieteni atunci când avea mai multă nevoie de ei. Astfel că am venit astăzi la Varșovia pentru a reafirma – în numele Statelor Unite, în numele Alianței NATO – angajamentul nostru neclintit pentru securitatea Poloniei. Articolul 5 este clar: un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor. Și, ca aliați, avem o datorie solemnă, o obligație care decurge din tratate – să vă apărăm integritatea teritorială. Și o vom face. Suntem alături împreună – acum și pentru totdeauna – pentru că libertatea voastră este și a noastră. Polonia nu va mai fi niciodată singură. Dar nu numai Polonia. Estonia nu va mai fi niciodată singură. Letonia nu va mai fi niciodată singură. Lituania nu va mai fi niciodată singură. România nu va mai fi niciodată singură.”
Președintele Obama a trebuit să se ridice ieri la Varșovia la înălțimea predecesorilor săi, care în momente de mare încordare cu Uniunea Sovietică au reușit să transmită mesaje clare privind determinarea Statelor Unite de a-și apăra aliații. În iunie 1963, la mai puțin de doi ani de la ridicarea Zidului Berlinului, președintele John F. Kennedy intra în istorie cu discursul „Ich bin ein Berliner”. În iunie 1987, președintele Ronald Reagan călca pe aceleași urme într-un alt discurs celebru, tot la poarta Brandenburg, în care îi cerea liderului sovietic de atunci, „Domnule Gorbaciov, demolați acest zid!”. Acum, Obama avea nevoie să transmită Rusiei un nou mesaj că America nu va tolera agresiunea în Europa și nu existau un moment și un loc mai bune decât sărbătorirea la Varșovia a zilei de 4 iunie, când, în urmă cu 25 de ani, au avut loc primele alegeri parțial libere care au adus la putere primul guvern necomunist din Europa de Est după 45 de ani și care au reprezentat prima lovitură mortală la temelia regimului comunist.
Nu ceea ce vroia Putin să audă
Multă vreme rușii au crezut că Obama, concentrându-se asupra pivotului asiatic, nu este interesat de Europa de Est și că au mână liberă în această regiune. Au crezut că, opunându-se războiului din Irak și retrăgând trupele din Afganistan, Obama este un președinte pacifist care are oroare de confruntări militare. Dar l-au citit greșit. Președintele american este orice, mai puțin un pacifist, și, așa cum a amintit ieri, provine ca om politic din Chicago, unde nu poți trage pe sfoară pe cineva decât o dată fără să plătești. Ieri, Obama le-a transmis rușilor cât se poate de clar că nici el, nici guvernul american nu vor tolera destabilizarea Ucrainei și a Estului Europei.
„Vremurile imperiului și ale sferelor de influență au trecut. Națiunilor mari nu trebuie să li se permită să le brutalizeze pe cele mici ori să-și impună voința sub amenințarea armei sau prin intermediul bărbaților mascați care ocupă clădiri. Și nu poți legitima furtul pământului unui vecin cu o semnătură pe o hârtie. Nu vom accepta ocupația Crimeii de către Rusia și violarea suveranității Ucrainei. Națiunile noastre libere vor fi reacționa unite, astfel încât eventualele provocări viitoare ale Rusiei vor însemna mai multă izolare și mai multe costuri pentru Rusia. Pentru că am investit atâta sânge și avuție pentru a aduce Europa laolaltă, cum putem permite ca tacticile întunecate ale secolului al 20-lea să definească acest nou secol?”
Obama nu a identificat Rusia drept „Imperiul Răului”, așa cum făcuse Reagan, dar evocarea „tacticilor întunecate” nu lasă nici o îndoială asupra țintei sale. Obama a subliniat că „Ucraina trebuie să fie liberă să își aleagă viitorul de către ea însăși pentru ea însăși”, respingând în acest fel orice pretenție rusă de a avea vreun cuvânt de spus asupra viitorului Ucrainei. Nu tocmai ceea ce vroia Putin să audă de la Obama.
Sprijinul militar se extinde la statele ex-sovietice
Mai mult, președintele american a pus „armele pe masă”. El a reamintit planul de un miliard de dolari de întărire a sprijinului american pentru țările NATO din regiune, care presupune o prezență militară americană crescută, înmulțirea exercițiilor comune, programe de training pentru creșterea capacității de reacție, înmulțirea patrulelor aeriene și navale, inclusiv în Marea Neagră, precum și pre-poziționarea în țările din regiune de echipamente militare care să poată fi utilizate rapid în caz de criză, dar a mers chiar mai departe. Obama a amintit că de sprijinul și ajutorul militar american vor beneficia inclusiv statele foste sovietice care nu sunt membre NATO, Ucraina, Moldova și Georgia, o sfidare clară la adresa pretenției Rusiei de a avea propria sferă de influență.
Obama redescoperă universalismul
Dacă până acum președintele american era extrem de precaut cu privire la misiunea Statelor Unite de a promova libertatea și democrația în lume, datorită, printre altele, și faptului că predecesorul său, George W. Bush a folosit acest deziderat pentru invazia Irakului, la Varșovia, Obama a redescoperit vocația universală a Americii. „Știm că spiritul Varșoviei, Budapestei, Pragăi și Berlinului (Bucureștiul fusese amintit anterior – n.n.) se întinde oriunde acolo unde aspirația spre libertate palpită în inimile oamenilor, la Minsk sau la Caracas, la Damasc sau Phenian. Oriunde oamenii sunt dornici să muncească din greu pentru a construi democrația, de la Tbilisi la Tunis și de la Rangoon la Freetown, ei vor avea un partener în națiunile noastre. Pentru că lupta acestor cetățeni ne amintește de propria luptă. În chipurile lor vedem propriile noastre chipuri”. Aceasta nu este doar o sfidare la adresa Rusiei, care reproșează Americii „imperialismul” cu care încearcă să impună lumii valorile democrației occidentale, dar și la adresa Chinei. De altfel, Obama nu a uitat să amintească în discurs că, în aceeași zi în care polonezii declanșau prin alegeri prăbușirea comunismului, la Beijing avea loc masacrul din piața Tien an Men.
Avertismentul lui Obama pentru Europa de Est
Președintele american a dat semnalul că între Statele Unite și țările din Europa Centrală și de Est se deschide o nouă etapă a cooperării, dar a lăsat să se înțeleagă că această apropiere nu se va face oricum. Obama a omagiat curajul și hotărârea polonezilor care au transformat Polonia dintr-o țară falimentară și sfâșiată de zece ani de greve și conflicte în „miracolul de pe Vistula”, o țară cu o economie prosperă, o democrație solidă și o societate civilă puternică. „Desigur, victoria voastră în acel iunie (1989) nu a fost decât începutul. Pentru că democrația înseamnă mai mult decât alegeri. Democrația adevărată, prosperitatea reală, securitatea durabilă nu sunt nici date, nici impuse din afară. Ele trebuie câștigate și construite din interior.” Istoria Poloniei, a spus Obama, „este o poveste minunată, dar povestea acestei țări ne amintește că libertatea nu este garantată. Iar istoria ne avertizează că nu trebuie să luăm niciodată progresul drept un fapt împlinit. (…) Binecuvântările libertății trebuie câștigate și reînnoite de fiecare generație, inclusiv de a noastră. Aceasta este lucrarea căreia ne rededicăm astăzi”. Acest avertisment reprezintă practic o parafrază după același Reagan, care spunea: „Libertatea nu este niciodată la mai mult de o generație distanță de extincție. Nu o transmitem copiilor noștri în sânge. Trebuie luptat pentru ea, protejată și trebuie înmânată lor pentru a face același lucru”. Cum pot noile generații ale Europei de Est să lupte pentru libertățile câștigate în 1989?
„Democrațiile noastre trebuie să fie definite nu de împotriva a ce sau cine suntem, ci de o politică a incluziunii și toleranței care să-i îmbrățișeze pe toți cetățenii noștri. Economiile noastre trebuie să ofere o prosperitate mai largă, care creează mai multe oportunități – în Europa și în lume – în special pentru tineri. Liderii trebuie să se ridice la înălțimea încrederii publice care le-a fost acordată și să se ridice împotriva corupției, nu să fure din buzunarele propriului popor. Societățile noastre trebuie să îmbrățișeze o Justiție extinsă, care să recunoască demnitatea inerentă a fiecărei ființe umane”, a afirmat Obama. Este un bun program politic pentru un președinte, valabil inclusiv în România.
