Se anunţă o bătălie înverşunată între premierul David Cameron şi primarul Londrei, Boris Johnson, în perioada de campanie pentru referendumul din iulie, când britanicii urmează să se pronunţe dacă vor ca ţara lor să rămână sau să iasă din Uniunea Europeană.
Boris Johnson este cunoscut pentru bufoneriile sale, pentru excentricitatea afişată, pentru cuvintele bine alese, mânuindu-le pentru a agasa sau a uimi interlocutorii sau ascultătorii, într-o vreme fiind supranumit chiar „Bufonul“. Acum s-a alăturat taberei Brexit („British Exit“) şi vorbeşte despre „Boxit“ (prescurtare între Boris şi exit). Premierul David Cameron a anunţat referendumul asupra menţinerii sau nu a Marii Britanii în Uniune pentru 23 iunie. Este data la care Johnson se vede deja victorios.
Tabăra „out“, foarte divizată, se bazează de acum pe populistul primar al Londrei, singurul om politic din regat pe care britanicii îl cheamă pe numele mic. Politicienii şi alegătorii britanici care susţin Brexitul sunt încrezători în carisma şi popularitatea lui Boris Johnson, care poate atrage indecişii. Edilul a explicat „decizia teribil de dificilă“ de a susţine tabăra „out“, potrivit Daily Telegraph: „Sunt european (…) este vital de reamintit că în dorinţa de a părăsi UE nu este nimic necesar anti-european sau xenofob“. Chiar dacă asta înseamnă să faci campanie în aceeaşi tabără cu personaje cunoscute pentru punctele lor de vedere xenofobe sau anti-europene, ca Nigel Farage, președintele partidului naţionalist Ukip, sau George Galloway, fondatorul partidului anti-capitalist Respect (acronim pentru „Respect, egalitate, socialism, pace, ecologie, comunitate şi sindicalism).
Calcul strategic
Pe de altă parte, în urmă cu două săptămâni, Boris Johnson avertiza contra „unei anume incertitudini pentru lumea afacerilor“ în cazul unui Brexit. De altfel, luni, după anunţarea acordului convenit la Bruxelles, lira sterlină a căzut brusc pe pieţe. Media britanică analizează politica primarului şi subliniază că politicianul a operat un calcul strategic, foarte subtil, pariind pe viitorul său politic. Nu şi-a ascuns niciodată ambiţiile şi vizează postul de prim-ministru. Guardian arată că orizontul său nu este 23 iulie 2016, ci mai curând 2018 sau 2019.
David Cameron a promis că nu va candida pentru un al treilea mandat, ceea ce înseamnă că va trebui să renunţe la conducerea Partidului Conservator înaintea apropiatelor alegeri. Or, noul şef al conservatorilor va deveni automat candidat pentru Downing Street 10. Susţinând „out“, Boris Johnson se consideră învingător pe toate fronturile. În cazul în care Cameron şi tabăra sa „in“ câştigă referendumul, primarul Londrei se poate lăuda că face parte din marea coaliție a euroscepticilor care nu a fost ascultată. Dacă va câştiga tabăra „out“, este aproape inevitabil ca premierul să nu-și păstreze funcţia şi Johnson speră că va fi cel mai bine plasat pentru a-l înlocui.
Jurnalist eurosceptic
Născut la New York, cu un tată al cărui bunic era un turc din Imperiul Otoman şi cu o mamă nepoata unui rus evreu, Boris Johnson a crescut în parte la Bruxelles, înainte de a reveni în Marea Britanie şi a se integra în traseul clasic al unei părţi a establishmentului. A studiat la Eton College, unde l-a frecventat pe David Cameron. Apoi, cei doi s-au regăsit la Universitatea Oxford cu actualul ministru al Economiei şi alţi miniştri aflaţi în post. Şi au băut împreună în cadrul faimosului, foarte elitistului şi decadentului Bullingdon Club.
Boris Johnson a abordat cariera de jurnalist, dar care nu a durat mult, fiind dat afară din poziția de stagiar la Times după ce inventase o citaţie. A fost preluat de Daily Telegraph şi trimis corespondent la Bruxelles, pentru că vorbea bine franceza. Şi-a înmulţit articolele eurosceptice şi nu ezita să răspândească mitul unei Comisii Europene care cerea „banane drepte“ pe piaţa internă. A devenit şeful unui periodic conservator, The Spectator, înainte de a se lansa în politică. Deputat, primarul Londrei (ales în 2008, reales în 2012), apoi din nou deputat.
Duminică, cu mâna pe inimă, Boris Johnson afirma că „ultimul lucru pe care l-ar fi dorit a fost să se opună lui David Cameron şi guvernului“. De aceea, l-a avertizat prin SMS pe premier că se alătură taberei adverse cu 9 minute înainte de a se adresa presei.
