Preşedintele francez şi cancelarul german au abordat luni la Berlin criza gravă europeană creată de afluxurile fără precedent de refugiaţi veniţi pe continent şi au cerut un răspuns „unificat” la acest adevărat exod de populaţie. Joi, summit european la Viena.
După întrevedere, preşedintele François Hollande a declarat că „va trebui să punem în practică un sistem unificat de drept de azil, subliniind că este vorba de o „situaţie excepţională care va dura”. La rândul său, cancelarul german, Angela Merkel, a relevat că, dacă UE are ”în mod global acelaşi drept de azil”, toate ţările europene vor trebui să îl pună în aplicare „cât mai rapid posibil”. Merkel a condamnat „maniera forte”, violenţele xenofobe comise în weekend, în special la Heidenau, în estul Germaniei, teatru de confruntări între forţele de ordine şi manifestanţi de extremă dreapta. „Modul în care extremiştii de dreapta şi neo-naziştii au încercat să difuzeze mesajul lor plin de ură este abject”, a declarat Angela Merkel, precizând că este mult mai grav că a văzut familii cu copii printre manifestanţi.
Întrevederea de la Berlin a celor doi responsabili europeni fusese programată iniţial pentru analizarea situaţiei din estul Ucrainei împreună cu preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko dar această criză a refugiaţilor, cea mai gravă cu care se confruntă Europa după sfârşitul celui de-al doilea război mondial, a trecut în prim-plan.
Summit european la Viena
Joi, ţările implicate în această criză se reunesc la Viena. Austria, foarte afectată de acest aflux migratoriu va propune un plan de acţiune în cinci puncte care prevede intensificarea luptei contra reţelelor de traficanţi de fiinţe umane, o repartiţie „mai echitabilă” a refugiaţilor între statele UE, o cooperare securitară întărită, un ajutor pentru ţările de origine ale imigranţilor şi o „strategie de azil la scară europeană”.
Potrivit cifrelor Agenţiei europene pentru gestionarea cooperării operaţionale la fontierele exterioare, Frontex, 340.000 de persoane au traversat frontierele UE în primele şapte luni ale anului. Iar sâmbătă, paza de coastă italiană a coordonat salvarea a 4.400 de imigranţi în Mediterana. În timpul weekendului cel puţin 7.000 de persoane au intrat în Serbia în direcţia Europei Occidentale, la care se adaugă alte 2.100 care au forţat frontiera în noaptea de duminică spre luni. Persoane care au trecut prin Macedonia, care a cedat presiunii refugiaţilor proveniţi din Grecia şi a redeschis frontiera. Autorităţile elene se declară depăşite de afluxul de refugiaţi sirieni pe insula turistică Kos.
„Uniunea a eşuat lamentabil“
După reuniunea cu Angela Merkel, François Hollande a calificat „indispensabilă (…) accelerarea punerii în funcţie de centre de primire în Italia şi în Grecia” şi a cerut să se facă „distincţie între persoanele care vin pentru a cere azil şi cele care vin ca imigranţi”. Vice-cancelarul german, Sigmar Gabriel vede în această venire a imigranţilor, fără precedent, „cea mai mare sfidare pentru Germania de după reunificare” şi s-a declarat foarte critic faţă de lipsa de reacţie a ţărilor europene. Într-un anume sens, Europa este într-un somn profund”, a precizat politicianul social-democrat la televiziune considerând „o enormă ruşine” faptul că majoritatea statelor membre spun că „asta nu ne priveşte deloc”.”Uniunea a eşuat lamentabil”. În Germania, în acest an este aşteptat un număr-record de 800.000 de cereri de azil şi ţara are probleme în asigurarea de adăposturi pentru toţi şi în paralel, trebuie să facă faţă actelor de violenţă general imputate extremei dreapte, devenite tot mai frecvente.
Ministrul austriac de Externe, Sebastian Kurz, în vizită la frontiera greco-macedoneană, a calificat situaţia „dezastru umanitar, un dezastru pentru întreaga UE” şi a subliniat urgenţa concentrării atenţiei asupra Balcanilor de Vest. „Trebuie să găsim o nouă strategie pentru susţinerea Greciei şi a ţărilor din Balcanii Occidentali”. Omologul său italian, Paolo Gentiloni, a abordat acelaşi subiect considerând că „scenele la care am fost martori în Macedonia sunt un afront la demnitatea şi istoria Europei” şi a subliniat că „în această problemă a imigraţiei, fie UE se redescoperă, fie va dispărea complet”.
Intrarea în Ungaria
În noaptea de luni spre marţi, peste 2.000 de imigranţi şi refugiaţi au intrat în Ungaria şi şi-au continuat drumul spre Europa Occidentală. Poliţia ungară a precizat că este „numărul cel mai ridicat înregistrat într-o singură zi”. Jumătate dintre ei trecuseră deja frontiera luni seară în momentul în care, la Berlin, preşedintele Hollande şi cancelarul Merkel pledau pentru un răspuns „unificat” al UE.
Venind din Serbia, persoanele au trecut frontiera ungară, urmând o cale ferată transfrontalieră din apropierea localităţii Roszke. Intrarea lor are loc cu câteva zile înaintea încheierii instalării barierei destinate să împiedice venirea imigranţilor, anunţată pentru 31 august. Grupul de imigranţi şi refugiaţi, printre care numeroşi sirieni fugiţi din calea luptelor din ţara lor, a fost primit de poliţia ungară şi escortat spre un centru de înregistrare. Ei fac parte din cele 7.000 de persoane care încearcă de o săptămână să ajungă în Europa de Vest, după ce au trecut prin Grecia şi Macedonia.
» Fluxul haotic al imigranţilor în Balcani demonstrează absenţa politicilor coordonate, fiecare naţiune de pe „ruta imigranţilor“ fiind preocupată doar de a le asigura tranzitarea teritoriului.
