Poliţişti şi lunetişti au fost amplasaţi în weekend în zona Parlamentului Carolinei de Sud, unde, într-un vacarm de insulte rasiste, membrii Ku Klux Klan şi ai formaţiunii New Black Panther au organizat manifestaţii paralele legate de drapelul confederal.
Sute de membri ai grupului care militează pentru supremaţia albilor, Ku Klux Klan, au organizat manifestaţii în faţa Parlamentului din capitala Carolinei de Sud, pentru a protesta contra retragerii controversatului drapel confederal. Au depus drapele confederale pe treptele instituţiei guvernamentale, nu au ţinut discursuri, dar au cântat şi scandat sloganuri în direcţia unui grup de contra-manifestanţi. În pofida unei puternice prezenţe a poliţiei, în capitala Carolinei de Sud au izbucnit violente confruntări între membrii Ku Klux Klanului şi cei ai New Black Panther, aceştia din urmă manifestând în favoarea deciziei guvernatorului de a interzice drapelul care susţinea sclavagismul în războiul de secesiune din 1861-1865. Tabăra Ku Klux Klanului a strigat „putere albilor”, tabăra New Black Panther a strigat „putere negrilor”. Drapele confederale, un simbol controversat al statelor sclavagiste sudiste din perioada 1861-1865, au fost sfâşiate de sutele de manifestanţi de culoare care le consideră legate de ura rasială. Ei au cerut „legalitate rasială” şi au cerut policienilor să facă mai mult decât simpla interzicere a drapelului.
O mare parte a dramei s-a petrecut în apropierea unei statui a fostului senator Strom Thurmond, unde Ku Klux Klanul a organizat manifestaţia de protest, prima de la finele anilor 1989 a acestei grupări în afara sediului ei din Carolina de Nord. O manifestaţie în cadrul căreia membrii grupului au apărat viziunea supremaţiei albe şi au avut altercaţii cu protestatarii celeilalte tabere în jurul baricadelor. Bader, asistentul imperial al Trinităţii cavalerilor albi ai KKK a ţinut să declare că „ce vreau eu să se producă? Revoluţia albilor este singura soluţie”.
Printre oratorii taberei New Black Panther a fost preşedintele formaţiunii create în Florida în 1989, Hashim Nzinga, care a precizat că negrii trebuie să ofere o nouă rezistenţă şi să ceară o mai mare egalitate în Carolina de Sud. „Ar trebui ca negrii să se unească pentru că suntem obosiţi să fim călcaţi în picioare. Suntem obosiţi să fim brutalizaţi. Nu mai suntem în anii ’50 sau ’60”.
Crimele din biserică
Luna trecută, guvernatorul Robert Bentley a emis o ordonanţă pentru retragerea celor patru drapele confederale care erau pe acoperişul Parlamentului, în urma atacului armat sângeros soldat cu nouă morţi, comis de Dylan Roof, un militant pentru supremaţia albilor în vârstă de 21 ani, în Biserica africană metodistă din Charleston, în acest stat american.
De atunci, pretutindeni în SUA au fost valuri de proteste contra menţinerii acestui drapel cerând înlăturarea lui. Conflictul în jurul drapelului confederal a apărut prima oară la summitul din Carolina de Sud din 1962 în cadrul comemorării centenarului Războiului civil american. Statele confederale ale Americii erau o confederaţie de state secesioniste, pro-sclavagism, ne-recunoscute, a căror economie se baza pe agricultură, la rândul ei bazată pe munca sclavilor negri. Statele care le-au susţinut au purtat drapele confederale în luptele războiului de secesiune din 1861-1865.
Pretextul drapelului
Problema drapelului este sensibilă în Carolina de Sud şi de ani de zile face obiectul unei confruntări între cei care îl dezaprobă, amintind că era drapelul statelor sclavagiste, şi cei care îl apără, pentru că ar fi un simbol al moştenirii acestei regiuni a SUA. Cornell Brooks, preşedintele National Association for the Advancement of Colored-People (Asociaţia naţională pentru promovarea oamenilor de culoare), organizaţie de apărare a afro-americanilor, a criticat cu virulenţă prezenţa acestui drapel pe sediul NAACP din Charleston. „Nu putem să avem drapelul confederal fluturând în capitală. Unii vor spune că este doar un simbol al unei perioade revolute, o moştenire şi nu ură. Dar când ştii că acest drapel a fost folosit ca simbol al urii, ca unealtă a urii, ca inspiraţie a urii şi violenţei, acest simbol trebuie distrus”. O petiţie naţională a adunat peste 370.000 semnături pe site MoveOb.org, denunţând drapelul confederal ca un „simbol al rebeliunii şi rasismului” şi cerând „Statele Unite ale Americii mai bune”. Barack Obama a considerat că acest simbol al statelor din sud ar avea locul într-un muzeu.
Masacrul din Charleston a reanimat dezbaterea asupra drapelului confederal în SUA şi la 20 iunie, trei zile după atacul lui Dylan Roof, mii de manifestanţi sau adunat în faţa Parlamentului local din Columbia, capitala statului Carolina de Sud, şi au cerut retragerea drapelului confederal care continua să fluture pe acoperişul instituţiei.
Drapelul confederal, considerat simbolul represiunii negrilor şi al luptei contra abolirii sclaviei, continuă să alimenteze sentimente rasiale.
