Guvernul rus a anunţat ieri că va proceda la vânzarea de devize străine pentru a susţine rubla, în cădere liberă de la începutul săptămânii, precizând că suma pusă pe piaţă este de şapte miliarde dolari. După acest anunţ, rubla a răspuns imediat urcând uşor, dar tendinţa devalorizării se menţine. Prăbuşirea vertiginoasă a monedei ruse, la originea inflamării preţurilor, s-a transformat într-un mini-crah istoric, economia este în pragul haosului şi investitorii, bursele şi pieţele mondiale sunt în alertă.
Deja afectată de sancţiunile occidentale şi de căderea preţurilor petrolului, rubla s-a devalorizat cu 50% în acest an şi prăbuşirea ei continuă cu toate eforturile Băncii Centrale şi ale guvernului de a stopa această tendinţă. Căderea continuă inexorabil şi privirile ruşilor se îndreaptă spre preşedintele Vladimir Putin, care acuză Occidentul că este de vină şi pentru prăbuşirea rublei. Cu toate măsurile luate de Banca Centrală şi de guvernul rus, Rusia nu a reuşit stoparea prăbuşirii rublei, lăsându-l pe preşedintele Vladimir Putin în faţa unei crize a monetare care îi poate afecta deplina sa putere. Putin are anunţată pentru joi marea sa conferinţă anuală şi, inevitabil, va trebui să se refere şi la căderea rublei. Ataşatul său de presă, Dmitri Peskov a declarat că preşedintele nu intenţionează să facă o „declaraţie specială“. Omul-forte de la Kremlin se bucură de o popularitate-record după anexarea Crimeii, dar populaţia se arată din ce în ce mai pesimistă privind evoluţia nivelului de trai. Pentru susţinerea economiei, Putin anunţase anterior un moratoriu fiscal de doi ani pentru întreprinderile nou create şi o amnistie pentru capitalurile care vor reveni în Rusia, promiţând că nu vor fi puse întrebări despre originea lor. Dar, fuga capitalurilor a continuat în acelaşi ritm ca anul trecut – 120 miliarde dolari. Moneda rusă continuă să coboare spre infern şi analiştii estimează că ce este mai rău urmează.
Precedentul Elţin
Aflat la putere din 2000, preşedintele rus va trebui să îşi convingă compatrioţii că stăpâneşte încă situaţia economică, dar aceste asigurări intervin după „lunea neagră“ când rubla a pierdut 10% din valoarea sa şi aşa deteriorată, iar marţi a pierdut alte 20 de procente. Ruşii aleargă în magazine pentru a cumpăra orice pentru a scăpa de moneda lor „ajunsă ca o copeică“ şi asaltează băncile şi casele de schimb pentru a schimba rublele în dolari.
Pentru economia rusă, criza monetară semnifică o recesiune mai profundă şi este foarte probabil ca anul viitor taxele de interes crescute să fie şi mai mari. Pentru întreprinderi înseamnă incertitudine mai mare şi mai puţin acces la finanţare. Pentru Banca Centrală înseamnă o criză de credibilitate. Pentru Putin înseamnă creşterea riscului de a pierde doi din principalii săi piloni pe care se bazează susţinerea sa – stabilitatea şi prosperitatea financiară – şi o problemă privind politica sa în momentul în care relaţiile cu Occidentul sunt în criză din cauza susţinerii separatismului în estul Ucrainei.
Putin este conştient că predecesorul său, Boris Elţin, a demisionat după debutul unei crize financiare şi că dominaţia puterii liderului sovietic Mihail Gorbaciov a scăzut ca urmare a prăbuşirii economiei.
Putin, guvernul premierului Dmitri Medvedev şi guvernatorul Băncii Centrale trebuie să acţioneze rapid, dar opţiunile lor sunt limitate.
Vestul e de vină…
Banca Centrală a intervenit aproape cotidian de la începutul lunii pentru a susţine rubla, alocând în total 5,9 miliarde dolari, fără succes. Luni, ea a descris un scenariu de coşmar pentru Rusia în anul viitor, avertizând că Produsul Intern Brut (PIB) ar putea cădea între 4,5 şi 4,8% dacă preţurile petrolului se vor menţine în jurul a 60 dolari barilul, nivelul actual. „Dacă intrăm într-o spirală unde ai impresia că totul merge rău şi că economia se prăbuşeşte, atunci nici o acţiune a Băncii Centrale nu va stabiliza situaţia“ consideră în Vedomosti, Maxime Buiev, profesor la Facultatea de Economie a Universităţii europene din
Sankt Petersburg, adăugând că „guvernul trebuie să propună un plan clar de reforme“.
Kremlinul pare că a uitat motivele pentru care Occidentul a impus sancţiuni Rusiei – anexarea Crimeii şi susţinerea rebelilor pro-ruşi din estul Ucrainei cu arme şi combatanţi – şi acuză SUA şi UE de toate relele cu care se confruntă Rusia. Putin a acuzat Vestul şi speculatorii de căderea rublei şi responsabilii ruşi de rang înalt susţin că sancţiunile vizează destabilizarea Rusiei cu scopul schimbării echipei Putin de la vârful statului.
Secretarul de Stat american, John Kerry, aflat la Londra, a declarat că Rusia a luat măsuri constructive în ultimele zile în vederea reducerii tensiunilor în Ucraina şi a precizat că SUA şi Europa ar putea ridica sancţiunile în zilele sau săptămânile următoare dacă preşedintele Putin continuă să ia astfel de măsuri. „Sancţiunile ar putea fi ridicate în termen de săptămâni sau zile, în funcţie de alegerile pe care le va face preşedintele Putin“.
Singurul scop al sancţiunilor este restabilirea normelor internaţionale în materie de comportament între naţiuni“, pentru asigurarea respectării frontierelor, suveranităţii şi omului, a subliniat Kerry.
