Prăbuşirea preţului petrolului ar putea ameninţa liderul rus, Vladimir Putin, cu o lovitură de palat. Cu o criză economică în creştere şi mai puţini bani de împărţit între oligarhi, analiştii pun problema unei sciziuni a elitei de la Kremlin care ar putea săpa puterea preşedintelui.
Când preşedintele Vladimir Putin a fost întrebat la conferinţa sa de presă anuală dacă se teme de posibilitatea unei „revoluţii de palat“ la un moment în viitor, preşedintele a schiţat un zâmbet: „Pot să vă asigur că nu avem palat, deci o revoluţie de palat nu este posibilă cu adevărat“. Imediat, pe internet au apărut imagini cu vaste reşedinţe şi domenii ale unor persoane din anturajul lui Putin, fotografiate din aer de militanţii anticorupţie. Întrebarea de săptămâna trecută avea un substrat mai grav, pentru că, deşi o revoluţie populară contra funcţionarilor corupţi nu a avut loc în Rusia, viza posibilitatea unei scindări în sânul elitelor.
Căderea preţului petrolului s-a suprapus sancţiunilor occidentale şi a dus la cea mai mare criză economică din cei 15 ani de când Putin se află la putere. Reţelele petroliere sunt reduse drastic şi suma vehiculată în cercul miliardarilor din anturajul lui Putin se va diminua considerabil. Dat fiind că o parte a sancţiunilor occidentale afectează persoane din cercul puterii de la Kremlin, este posibil ca acestea să facă presiuni asupra liderului. Or, dacă situaţia economică va continua să se deterioreze şi va continua agitaţia politică, unii analiști sugerează că Putin ar putea fi în dificultate în sânul propriului anturaj.
Majoritatea responsabililor ruşi, inclusiv Vladimir Putin, acuză Vestul pentru că a „incitat“ protestele din Piaţa Maidan din Kiev, dar în particular, mulţi dintre ei se declară îngrijoraţi de modul în care a ripostat Putin. Pentru cei din cercul interior, sancţiunile occidentale au însemnat pierderea afacerilor, a bunurilor şi a posibilităţii de a călători în Vest. Public, persoanele afectate susţin că pierderea lor personală este un preţ mic de plătit pentru renaşterea unei Mari Rusii, dar ce gândesc în particular poate fi altceva. Chiar printre cei ideologic în tandem cu Putin, dacă imensa lor avere începe să fie ameninţată, şi loialitatea va începe să se clatine.
Dar „verticala puterii“ construită de Putin leagă toată lumea de acelaşi lanţ şi nu este posibilă suprimarea legăturii sus fără ansamblul sistemului care descinde şi nu există nici un semn că cineva din elită ar gândi sau ar face aluzii la posibilitatea planificării unui viitor post-Putin. Teoretic, preşedintele poate rămâne la putere până în 2024 şi, potrivit unui diplomat occidental, „scenariile unei schimbări de putere în Rusia par a fi doar ceva dezordonat şi, cel puţin pentru moment, sunt foarte puţin probabile“.
Fobia revoluţiei populare
Scurta rafală de manifestaţii de stradă liberale din 2011-2012 a fost sufocată cu brutalitate de Kremlin şi forţele naţionaliste au fost ţinute în şah cu grijă, cu excepţia cazului estului Ucrainei, unde un număr de combatanţi rebeli au acţionat la ordinele Kremlinului. Un scenariu ar putea, teoretic, câştiga teren chiar în rândul populaţiei care îl susţine pe Putin, ca şi printre unii membri ai elitei, dar pare de necrezut în climatul actual. Comandanţi ca naţionalistul Igor Strelkov au fost retraşi din estul Ucrainei când au devenit prea populari. Aşa cum admit cei apropiaţi Kremlinului, rolul televiziunii în formarea opiniei publice este zdrobitor. Putin declara pentru Guardian că „cel care are controlul televiziunii are controlul ţării“. Liderul rus are o aversiune faţă de revoluţia populară şi ani de zile şi-a calibrat politica pentru a asigura imposibilitatea ei în Rusia, dar acum a început să se uite peste umăr la cei din jurul său.
Practic, susţinerea populară pare întreţinută şi controlată de Putin, dar o încetinire a economiei dictată de petrol ar putea deveni un test serios. Putin a evitat întrebarea despre o eventuală sciziune în rândul elitei şi când un ziarist de la Reuters i-a spus că unii membri ai anturajului său îi reproşează deteriorarea economică şi politică, el i-a răspuns: „Dă-mi numele lor“.
10 ani de detenţie pentru Navalnîi
Deşi pare indiferent la problemele care mocnesc în societatea rusă, Putin are grijă să îngrădească orice posibilitate de manifestare a nemulţumirilor. Duminică, autorităţile ruse au convins Facebook să retragă pagina de susţinere a opozantului numărul 1 al Kremlinului, Alexei Navalnîi, arestat la domiciliu. Pe acea pagină susţinătorii săi organizau o manifestare în favoarea lui Navalnîi. Vineri, Parchetul rus a cerut 10 ani de arest la domiciliu pentru Navalnîi, acuzat de deturnare de bani în detrimentul firmei Yves Rocher, deşi societatea franceză susţine că nu a suferit daune.
Săptămâna trecută, la conferinţa anuală, Putin declara că totul în Rusia merge bine şi problemele cauzate de sancţiunile occidentale se vor reglementa în scurt timp. Sâmbătă, Rusia a denunţat noile sancţiuni economice decise de SUA şi Canada din cauza politicii Kremlinului în Ucraina şi a subliniat că recenta decizie a preşedintelui Obama de a normaliza relaţiile cu Cuba este o dovadă că sancţiunile au fost inutile. De asemenea, Rusia a acuzat SUA şi Canada că refuză să accepte voinţa poporului Crimeii, pe care Moscova a anexat-o în martie. Furia Rusiei contra sancţiunilor occidentale s-a intensificat în ultimele zile, de când economia ţării este în cădere liberă. Într-un discurs ţinut sâmbătă, omul forte de la Kremlin avertiza că nici o ţară nu va reuşi „să intimideze, să ţină în frâu sau să izoleze“ Rusia.
