După zece zile de absenţă şi zvonuri privind starea sa de sănătate sau o lovitură de stat, preşedintele rus şi-a făcut luni apariţia pe scena publică. El a apărut în faţa presei, cu o întârziere devenită obişnuinţă, înaintea unei reuniuni la Palatul Constantin, lângă Sankt Petersburg cu omologul său kîrkîz, Almazbek Atambaiev. Şi, ca revenirea publică să fie mai nuanţată, el a plasat Flota Nord a armatei ruse în stare de alertă pentru exerciţii militare nepregătite în Arctica.
Putin a pus capăt zvonurilor care circulau pe seama sa, reapărând în public pentru prima oară luni, după zece zile de absenţă şi a ironizat „scenariile” care l-au declarat mort, bolnav, victima unei lovituri de stat sau tată pentru a treia oară. El l-a primit pe preşedintele Kîrgîzstanului, Almazbek Atambaiev, la Palatul Constantin de lângă Sankt Petersburg şi în faţa ziariştilor s-a mulţumit să spună că „este plictisitor fără glume” refuzând să dea explicaţii asupra motivelor acestei absenţe neobişnuite. În mod obişnuit omniprezent în media rusă, preşedintele Putin, 62 de ani, nu a mai apărut în public din 5 martie, când a avut o conferinţă de presă cu premierul italian, Matteo Renzi, şi a anulat mai multe evenimente săptămâna trecută, în special o călătorie în Kazakhstan pentru o întrevedere trilaterală cu preşedinţii kazakh şi belorus şi semnarea unui acord de cooperare cu Osetia de Sud, regiune separatistă a Georgiei.
„Dispariţia” şeful statului rus la câteva zile de prima aniversare a anexării peninsulei ucrainene Crimeea a pus în lumină fascinaţia media rusă şi occidentală pentru Vladimir Putin, alfa şi omega vieţii politice ruse şi omniprezent la televiziune. În timp ce Kremlinul păstra tăcerea, care s-a mulţumit doar să dezmintă zvonurile, media şi internauţii şi-au etalat cele mai bizare scenarii, unii proiectând dorinţa lor de a-l vedea părăsind puterea anunţând moartea sa sau o lovitură de stat, alţii imaginând un turneu de judo în Coreea de Nord sau o nouă paternitate.
Un an de la anexarea Crimeii
Putin şi-a făcut re-apariţia la debutul unei săptămâni în timpul căreia sunt prevăzute mari manifestaţii de marcare a primei aniversări a anexării de către Rusia a peninsulei Crimeea. Duminică seară, televiziunea rusă a difuzat un lung documentar consacrat evenimentelor de acum un an. În film, Putin declara că a preluat personal forţele armate ruse active în peninsulă, adăugând că forţele nucleare sunt pregătite să acţioneze dacă ar fi necesar.
Luni dimineaţă, liderul de la Kremlin a ordonat Flotei Nordului a marinei ruse şi unităţilor de paraşutişti să intre în stare de alertă pentru exerciţii militare nepregătite, în Arctica. Potrivit RIA Novosti, circa 40.000 de militari vor participa la aceste manevre implicând 40 de nave de război şi 15 submarine. Ministrul Apărării, Serghei Şoigu, însărcinat cu modernizarea forţelor armate ruse, a explicat că ţara este confruntată cu noi ameninţări contra securităţii sale, ceea ce obligă la creşterea forţelor şi capacităţilor militare şi „o atenţie specială trebuie acordată formaţiunilor strategice în Nord”. Oceanul Arctic, bogat în resurse, este şi el un teren de confruntare directă între Rusia şi NATO. Mobilizarea Flotei Nordului este o dovadă suplimentară că Moscova nu este pregătită să dea un pas înapoi în ce priveşte criza din Ucraina.
Podul lui Putin
Rămânând la Crimeea, guvernul rus a anunţat că a încredinţat construirea podului ce va lega Rusia de peninsula anexată de Moscova miliardarului Arkadi Rotenberg, un apropiat al preşedintelui Putin. Potrivit unui decret publicat pe site-ul guvernului, Stroigazmontaj va livra podul rutier şi feroviar înainte de decembrie 2018, pentru un cost plafonat la 228,3 miliarde ruble (2,9 miliarde euro). Traversarea strâmtorii Kerci, 4,5 km în zona cea mai îngustă între Marea Neagră şi Marea Azov, este singurul mijloc, în afara avionului, de a ajunge în Crimeea din teritoriul rus fără a trece prin Ucraina.
Realizarea acestui proiect simbolic anunţat de Putin se anunţă complicată din cauza costurilor şi a imposibilităţii finanţării din bănci occidentale. Ca atare, statul rus va trebui să finanţeze integral proiectul într-un moment în care caută reducerea cheltuielilor pentru compensarea scăderii redevenţelor petroliere.
