UPDATE 14.30 (sâmbătă): NATO reacţionează după ce Rusia şi-a schimbat doctrină militară și precizeazăcă Rusia este vinovată de actuala criză din cauza amestecului pe care încă îl exercită în treburile interne ale Ucrainei. NATO adaugă că în aceste condiții și în urma anexării Crimeei de către Rusia a fost luată decizia de întărire a flancului estic al Alianței.
„Toate acţiunile întreprinse de NATO pentru a asigura securitatea membrilor săi sunt în mod evident defensive prin natura lor, proporţionate şi în conformitate cu dreptul internaţional”, a declarat purtătorul de cuvânt al Alianţei, Oana Lungescu, citată de Digi 24.
Acţiunile Moscovei au primit, pe de altă parte, sprijinul fostului preşedinte Mihail Gorbaciov, care îl consideră pe Vladimir Putin drept un adevărat salvator al Rusiei.
—–
Autoritățile de la Kremlin a dat vineri publicității noua versiune a doctrinei militare a Rusiei, aprobată de preşedintele Vladimir Putin. Aceasta desemnează consolidarea capacităţilor NATO şi proiectul scutului antirachetă din Europa de Est printre ameninţările la adresa securităţii ţării, relatează AFP. Deși consideră că riscul de război contra teritoriului său este scăzut, Rusia amintește faptul că este putere nucleară și că ar putea folosi acel arsenal dacă existența sa ca stat ar fi amenințată.
O parte a scutului antirachetă din Europa de Est – elementul defensiv ce deranjează Kremlinul, va fi amplasată în comuna Deveselu, județul Olt. Consiliul Suprem de Apărare a Țării a răspuns afirmativ, în februarie 2010, la invitația SUA de a amplasa instalații terestre antirachetă SM-3 în România pentru a proteja sudul Europei de rachetele iraniene cu rază scurtă și medie de acțiune.
Doctrina rusă menţionează "consolidarea capacităţilor ofensive ale NATO direct la frontierele ruse şi măsurile luate în vederea amplasării unui sistem global de apărare antirachetă" în Europa de Est.
Moscova a denunţat de mai multe ori decizia Alianţei de a poziţiona trupe în mai multe state membre situate la frontierele ruse, precum ţările baltice sau Polonia, dar şi proiectul american de instalare a unui scut antirachetă în Europa de Est.
Ucraina a făcut miercuri un pas spre Alianţa Nord-Atlantică, renunţând la statutul său de stat nealiniat, un gest simbolic care a provocat furia Moscovei şi care poate permite Kievului să ceară, la un moment dat, aderarea la NATO.
Caracterul defensiv al doctrinei militare ruse este păstrat, punând accentul pe un angajament militar al Rusiei numai în cazul în care toate soluţiile non-violente sunt epuizate.
Aceasta notează că "probabilitatea unui război de anvergură împotriva Rusiei a scăzut", dar enumeră o serie de ameninţări care s-au intensificat în anumite domenii, precum revendicările teritoriale, "ingerinţa în afacerile interne" din partea altor state şi trimiterea de arme strategice în spaţiu.
Noua doctrină militară rusă introduce de asemenea conceptul de "disuasiune non-nucleară", care prevede menţinerea pregătirii forţelor militare convenţionale la un nivel înalt şi un angajament faţă de organizaţiile regionale de securitate precum Comunitatea Statelor Independente (CSI) sau Organizația pentru Cooperare de la Shanghai (OCS).
Rusia îşi rezervă totuşi dreptul de a utiliza arsenalul nuclear în caz de agresiune împotriva sa sau a aliaţilor săi sau în caz de "ameninţare pentru existenţa statului". Termenul de "atac preventiv" nu apare, contrar afirmaţiilor anterioare ale presei ruse.
Moscova mai precizează că una dintre principalele sarcini ale forţelor sale armate pe timp de pace va fi să "asigure interesele naţionale ale Rusiei în Arctica", o regiune strategică pentru dezvoltarea economică şi aprovizionarea energetică viitoare a Rusiei, disputată de Statele Unite şi Canada.
