Preşedintele rus, Vladimir Putin, a efectuat marţi după-amiază o vizită la Budapesta, în cadrul căreia a -negociat cu premierul ungar, Viktor Orban, o cooperare în cadrul proiectului Turkish Stream.
Pentru Putin este prima sa vizită într-o ţară a UE după octombrie 2014 şi, pe fondul sancţiunilor europene contra Rusiei din cauza -conflictului ucrainean, liderul rus a dat un semnal ţărilor occidentale că dispune de un aliat în sânul UE şi în NATO şi că „unitatea europeană nu este chiar atât de solidă“.
Mii de persoane au protestat luni seară şi marţi în centrul capitalei împotriva vizitei lui Putin, denunţând politica lui Orban de accentuare a relaţiilor între Budapesta şi Moscova. Protestatarii au purtat banderole cu mesajul „Putin nu, Europa da“.
Printre temele abordate în cadrul întâlnirii între preşedintele rus, Vladimir Putin, şi premierul conservator ungar, Viktor Orban, a figurat cooperarea dintre cele două ţări în cadrul proiectului gazier Turkish Stream, consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Uşakov, precizând înaintea vizitei că „părţile vor examina situaţia care a rezultat din poziţia non-constructivă a Comisiei Europene.
Această poziţie ne-a împins să abandonăm proiectul gazoductului South Stream şi să alegem altă opţiune”. Această opţiune a fost analizată în timpul acestei vizite a lui Putin la Budapesta şi problemele cooperării au fost studiate în lumina noului itinerar de transport al gazului rusesc, un consilier rus precizând că „Rusia va furniza aproape 80% din petrolul consumat de Ungaria şi 70% din gaz”. Foarte dependentă de gazul rusesc, Ungaria era unul din capetele de pod în Europa al South Stream, destinat să ocolească Ucraina, dar abandonat în final de Moscova din cauza opoziţiei Bruxeles-ului, în contextul agravării crizei din Ucraina.
În urmă cu un an, în timpul vizitei lui Orban în Rusia, cei doi lideri au încheiat un contract controversat de 12,5 miliarde euro pentru construirea a două reactoare nucleare ruseşti lângă Budapesta, însoţit de un credit de 10 miliarde euro acordat de Moscova. Orban este un admirator al lui Putin şi, deşi susţine sancţiunile europene impuse Rusiei în cadrul crizei ucrainene, Orban estimează că ele sunt contraproductive. Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a reafirmat totuşi voinţa Ungariei de a vedea conflictul din Ucraina soluţio-nat în „mod paşnic şi negociat”.
Frăţia naţionaliştilor
Putin şi Orban sunt un cuplu „improbabil”, potrivit media europeană. De o parte rusul Putin, un ex-colonel al KGB, cu tendinţe imperialiste, de cealaltă parte ungurul Orban, fost disident naţionalist care şi-a construit celebritatea cerând plecarea armatei sovietice din ţara sa. Şi totuşi, preşedintele rus, Vladimir Putin, şi premierul ungar, Viktor Orban, sunt foarte apropiaţi, iar pentru a demonstra bunele lor relaţii dictatorul de la Kremlin a făcut această vizită la Budapesta.
Ambii îşi cântă în strună unul altuia, Orban recunoaşte că admiră „modelul” rusesc – dar şi cel chinez – şi în ţară aplică o politică „Putinism soft”. Asemenea lui Putin, el foloseşte cu brio retorica naţionalistă. Dacă -Putin visează la Marea Rusie, Orban are viziunea Ungariei Mari. Şi, în timp ce Putin se poziţionează ca apărător al drepturilor ruşilor din ţările din fostul imperiu sovietic, al drepturilor separatiştilor „rusofoni” din estul Ucrainei, Orban reclamă „drepturi” pentru ungurii care trăiesc în Ungaria, dar în mai 2014, în discursul ţinut în Parlament, el a afirmat, în aplauze frenetice, că „ungurii din Bazinul Carpatic au dreptul la dublă naţionalitate, au dreptul la drept comunitar, şi au de asemenea, dreptul la autonomie”.
Mimetism maghiar
Putin şi-a pus la punct planurile pentru restabilirea influenţei ruse – ieri în Caucaz, astăzi în Ucraina. Orban restaurează Ungaria Mare într-un mod mai politic. A acordat naţionalitate şi drept de vot pentru circa 2,5 milioane de unguri din „străinătatea apropiată”. Putin şi Orban mai au în comun tendinţe autoritare, punând sub control, de exemplu, media şi justiţia, liderul de la Kremlin acţionând prin comandă directă, iar premierul ungar optând pentru căi mai ocolite. Membru al Uniunii Europene, care varsă importante fonduri ţării sale, Orban trebuie să evite posibile sancţiuni şi să joace mai subtil, pentru a nu spune direct că este vorba de un dublu joc – european la Bruxelles, naţionalist la Budapesta.
Rusia şi Ungaria mai au şi alte idei comune, promovează aceleaşi valori „naţionale” faţă de o Uniune Europeană „degenerată”. Această apropiere se traduce prin strânse relaţii economice. Ungaria depinde în proporţie de 80% de Moscova pentru aprovizionarea cu gaz dar Orban a împins alianţa mai departe şi în plină criză ucraineană a semnat un contract cu Rusia pentru creşterea capacităţii centralei nucleare de la Paks. Ungaria este a doua ţară europeană, după Finlanda, care face apel la ruşi în domeniul nuclear civil.
Relaţiile lui Orban cu Rusia au început să facă valuri la Budapesta, unde lumea nu a uitat că revoluţia democratică din 1956 a fost zdrobită de tancurile sovietice. Demonstraţiile din capitala ungară împotriva contra vizitei lui Putin au fost şi contra politicii lui Orban de apropiere de Moscova. Recent, oligarhul Lajos Simicska, amicul premierului şi proprietar al unui imperiu mediatic-cheie pentru puterea de la Budapesta, a anunţat ruptura de Orban, care în opinia sa „are tendinţe autoritare şi o politică prea favorabilă Rusiei”.
