În ultimele zile, luptele dintre separatiştii pro-ruşi şi forţele ucrainene s-au intensificat, devenind printre cele mai violente de la semnarea încetării focului, în februarie.
Comandamentul militar ucrainean şi şefii separatişti care controlează o parte a Donbasului se acuză reciproc de noua escaladă. Luptele cele mai violente care au debutat săptămâna trecută, implicând de arme grele, se concentrează în jurul mai multor poziţii-cheie ale armatei ucrainene. Cele mai intense, cu blindate şi artilerie, au loc în jurul localităţilor Şirokino şi Starognativka, la est şi vest de marele oraş de coastă Mariupol, ale cărui oţelării şi portul sunt vizate de separatişti de multă vreme. Geografia confruntărilor pare să indice că rebelii încearcă o încercuire a acestui oraş cu 500.000 locuitori, în locul unui atac frontal.
Pentru Comisia Europeană, aceste atacuri „violează spiritul şi litera” acordurilor semnate la 12 februarie la Minsk. Un purtător de cuvânt al armatei ucrainene a precizat că poziţiile acesteia în zonă au fost ţinta unor tiruri cu lansatoare de rachete multiple, Uragan, ale căror muniţii depăşesc doi metri. O astfel de armă nu a mai fost folosită pe frontul din Donbas din februarie. Nici un element nu permite stabilirea implicării directe a armatei ruse în această recrudescenţă a luptelor, dar convoaiele cu arme din Rusia continuă să treacă frontiera cu regularitate. Într-un comunicat, serviciul de acţiune externă a Comisiei Europene atribuie clar rebelilor responsabilitatea atacurilor. Bruxelles-ul condamnă şi acţiunile care au vizat recent misiunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în teritoriile controlate de rebeli. Duminica trecută, în Doneţk, patru dintre vehiculele sale au fost distruse şi alte trei avariate. Organizaţia, din care face parte şi Rusia, a acuzat şefii separatişti de orchestrarea violenţelor. Marţea trecută, vehicule care transportau observatorii au fost ţinta tirurilor în timp ce urmau un convoi armat al separatiştilor.
Perioada estivală, timp în care atenţia occidentalilor este relaxată, este propice unui atac rapid şi Igor Delanoe, specialistul în probleme se securitate şi apărare rus şi profesor la colegiul francez din Sankt Petersburg, afirmă că „dacă se reiau ofensivele, nu văd separatiştii renunţând la cuceririle lor. Ce cuceresc… păstrează”.
O economie precară
Totul se adaugă unei situaţii economice catastrofice. Ucraina, în pragul falimentului, a obţinut un ajutor de la FMI de 1,7 miliarde dolari la 31 iulie, un an după precedentul ajutor de 1,4 miliarde dolari. „Previziunile pentru 2015 sunt alarmante, cu o inflaţie de 46% şi salarii care au scăzut cu 24% în primele şase luni ale anului în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut”, susţine Delanoe.
Din punct de vedere diplomatic, războiul îndreptățește acordarea ajutoarelor internaţionale, care ar permite UE şi SUA să continue să susţină regimul de la Kiev. Pentru UE, care ajută Ucraina financiar şi diplomatic, parteneriatul estic şi ajutorul FMI servesc menţinerea credibilităţii statului ucrainean, estimează Cyrille Bret. Susţinerea rămâne financiară, UE refuzând să se angajeze în plan securitar pentru a nu agrava relaţiile cu Moscova. Analistul mai subliniază că, în plan global, pare că interesul ambelor părţi merge spre un război de lungă durată. „Acest conflict îngheţat este aici pentru zece ani”, arată Bret, subliniind că „Rusia are interesul de a menține o zonă cu probleme pentru a demonstra lipsa de control a Kievului. Pentru Kiev, care nu are capacitatea de a-l câştiga militar, este vorba de conservarea zonelor de conflicte latente pentru a putea justifica propria putere” şi „nu este prezent nici unul din ingredientele necesare unei reale încetări a focului”. Pentru Delanoe, specialist în probleme de securitate şi de apărare rusă, Petro Poroşenko rămâne în faţa unei alegeri corneliene: „Fie decide să se reapropie de UE, dar va pierde estul ţării, fie vrea păstrarea integrităţii teritoriale, dar nu va putea împăca asta cu o reapropiere de UE”.
Poziţii de forţă
Curtea Constituţională ucraineană a validat la 31 iulie principiul unei descentralizări şi sunt prevăzute noi negocieri la finele anului pentru evaluarea angajamentelor de fiecare parte. Kievul încearcă să-şi afişeze prezenţa în Est pentru a beneficia de o poziţie de forţă, estimează analiştii europeni. Aceeaşi logică de putere în viitoarele negocieri prevalează şi de partea separatiştilor. Susţinuţi militar şi economic de Rusia, „separatiştii preferă să pregătească discuţiile cu armele în mână”, potrivit lui Cyrille Bret, profesor la Science Po, Paris. El arată că separatiştii au ca ţintă oraşul Mariupol: „Un atac asupra orașului Mariupol ar permite abordarea de pe poziţie de forţă la negocierile de la sfîrşitul anului 2015”. Alţi analişti estimează că un eventual asalt asupra orașului Mariupol din partea forţelor ruse şi a separatiştilor ar însemna eşecul total al negocierilor, pentru că ar antrena conflictul din cu totul altă dimensiune.
De partea diplomaţiei, relaţiile dintre Ucraina şi Rusia au cunoscut noi tensiuni. La 13 august, Rusia a adăugat Ucraina pe lista ţărilor din care sunt interzise importurile de alimente, asemenea interdicţiei din UE. Un embargo care nu va ameliora situaţia economică a Ucrainei, al cărei PIB a scăzut cu 14,7% într-un an. La 12 august, Ucraina a interzis oficil 38 de cărţi ruse pe motivul că fac apel la „ură şi separatism”.
» Cucerirea oraşului strategic Mariupol este un obiectiv al Kremlinului, dar o nouă mare înfrângere a armatei ucrainene ar putea însemna chiar sfârșitul regimului Poroşenko.
