Cotidianul New York Times a publicat o analiză asupra regiunii unde banii saudiţi şi ideologia wahhabită au influenţat societatea musulmană, altădată tolerantă.
În prezent, Kosovo, asemenea restului Europei, se confruntă cu ameninţarea islamului radical. În ultimii doi ani, poliţia a identificat 314 kosovari – din care doi kamikaze, 44 femei şi 28 copii – care au mers în străinătate pentru a se alătura organizaţiei teroriste Stat Islamic, cel mai mare număr din Europa raportat la numărul populaţiei. Anchetatorii din Kosovo declară că oamenii au fost radicalizaţi şi recrutaţi de un corp de religioşi extremişti şi de asociaţii secrete finanţate de Arabia Saudită şi de alte state arabe din Golf care utilizează o reţea obscură, asemenea unui labirint, de donaţii provenite de la organizaţii caritative, de la particulari şi de la ministere. Directorul poliţiei pentru lupta contra terorismului în Kosovo, Fatos Makolli, declară că „ei au promovat Islamul politic (…) au trimis mulţi bani pentru diverse programe în principal pentru tineri, persoane vulnerabile, au adus multă literatură wahhabită şi salafistă. Au atras aceşti oameni mai aproape de islamul politic radical, ceea ce a dus la radicalizarea lor“.
După doi ani de anchetă, poliţia a acuzat 67 de persoane, a arestat 14 imami şi a oprit 19 organizaţii musulmane să acţioneze contra Constituţiei, incitând la ură şi recrutând pentru terorism. Cele mai recente pedepse, pronunţate vinerea trecută. O transformare în această ţară de 1,8 milioane locuitori care nu demult era printre societăţile musulmane cele mai pro-americane din lume. Americanii au fost primiţi ca eliberatori după lunile de bombardamente NATO în 1999 finalizate cu independenţa Kosovo faţă de statul sârb.
Venirea misionarilor saudiţi
După război, reprezentanţii ONU au administrat teritoriul şi forţele americane au contribuit la menţinerea păcii. Au venit şi saudiţii aducând milioane de euro ca ajutoare într-o ţară săracă şi răvăşită de război. Numai că acolo unde americanii au văzut o şansă de a crea o nouă democraţie, Arabia Saudită a văzut un nou teren pentru a răspândi wahhabismul, ideologia conservatoare dominantă în regatul saudit. Kosovo are acum peste 800 de moschei, 240 dintre ele construite după război şi acuzate pentru că îndoctrinează o nouă generaţie în wahhabism. Imamii moderaţi şi funcţionarii descriu o strategie deliberată, pe termen lung, a Arabiei Saudite pentru a remodela Islamul nu numai în Kosovo, dar şi în lumea întreagă.
Mail-urile diplomatice saudite dezvăluite de WikiLeaks în 2015, relevau un sistem de finanţare a moscheilor, centrelor islamice şi religioase saudite care se întind peste Asia, Africa şi Europa. Balcanii sunt acum infestaţi de o nouă intoleranţă, avertizează imamii moderaţi şi responsabilii din regiune.
Prozelitism agresiv
După decenii de regim comunist când Kosovo era parte a Iugoslaviei, bărbaţii şi femeile sunt liberi, şcolile sunt mixte şi fetele poartă rareori văl. Idriz Bilalli, imamul moscheii centrale din Podujevo, cunoscut pentru tradiţia sa musulmană, a fost format la Universitatea din Medina, Arabia Saudită, la finele anilor 1980. Ca student a fost avertizat de un profesor kosovar contra diferenţelor culturale ale wahhabismului. A înţeles că era o campanie de prozelitism, promovată de saudiţi. „Primul lucru pe care îl fac wahhabiţii este să capteze membrii congregaţiei noastre, care cuprinde Islamul tradiţional din Kosovo pe care îl avem de generaţii şi să îi îndepărteze de această înţelegere. Odată ce îi îndepărtează de tradiţii, încep să-i bombardeze cu gândiri radicale şi idei“. El a mai precizat că „scopul principal al activităţii misionarilor wahhabiţi este să creeze conflicte între oameni, ceea ce crează diviziuni, apoi ură şi atunci pot ajunge la ceea ce s-a ajuns în ţările arabe unde războiul a început din cauza ideilor contradictorii“.
Încă de la început, noii misionari wahhabiţi au căutat să treacă peste Comunitatea islamică din Kosovo, organizaţie care de generaţii a fost depozitarul formei tolerante a Islamului, care este practicat în regiune. Musulmanii din Kosovo, care au făcut parte din Imperiul Otoman vreme de 500 de ani, urmau şcoala hanafită a islamului, tradiţional o versiune liberală care acceptă alte religii. Dar noua rasă de predicatori radicali au pus în funcţie moschei de cartier, adesea construite cu banii saudiţi şi în unele cazuri au demolat construcţii seculare, inclusiv o bibliotecă istorică din Gjakova şi mai multe moschei vechi de 400 de ani, sanctuare, cimitire, toate considerate ca idolatre în wahhabism.
Intensificarea ameninţărilor
În câţiva ani după război, vechea generaţie de clerici tradiţionali au început să se confrunte cu agresivitatea tinerilor wahhabiţi. În 2004, un imam kosovar a fost ameninţat de unul din tinerii wahhabiţi cei mai agresivi, Zekirja Qazimi, fost student într-o madrasa saudită.
În 2014, după ce doi tineri kosovari s-au detonat în atentate sinucigaşe în Irak şi în Turcia, poliţia din Kosovo a început o anchetă aprofundată asupra surselor radicalismului. Vineri, un tribunal din Kosovo l-a condamnat pe Qazimi la zece ani de închisoare după ce a fost acuzat de incitare la urmă şi recrutare pentru o organizaţie teroristă. Influenţa religioşilor radicali a atins apogeul odată cu războiul din Siria, exaltând virtuţile Jihadului şi în discursuri cu diverse ocazii, la radio şi tv incitau tinerii să se alăture jihadiştilor. Qazimii a organizat chiar o tabără de vară pentru tinerii discipoli. „Este obligaţia fiecărui musulman să participe la Jihad“, declara într-o înregistrare video şi „Sângele necredincioşilor este cea mai bună băutură pentru noi musulmanii“ în altă înregistrare.
Sub masca organismelor de binefacere
Autorităţile kosovare implicate în anchetă au constatat că organismul de binefacere saudit Al Waqf al Islami a sprijinit asociaţii înfiinţate de predicatori asemenea lui Qazimi în aproape toate oraşele regionale. Al Waqf al Islami a fost creată în Balcani în 1989 şi majoritatea finanţării provenea din Arabia Saudită, Qatar, Kuweit şi Bahrein. Organizaţia avea un birou în Pristina şi a primit 10 milioane euro între 2000 şi 2012. Peste 1 milion euro au mers spre construcţia moscheilor. În vara anului 2014, poliţia din Kosovo a închis Al Waqf al-Islami şi alte 12 organizaţii caritative islamice şi a arestat 40 de persoane.
De ce autorităţile kosovare – şi supraveghetorii americani şi ai ONU – nu au acţionat mai rapid pentru prevenirea propagării extremismului este o problemă dezbătută intens. În 2004, premierul de la acea vreme, Bajram Rexhepi, a încercat să introducă o lege care ar fi interzis sectele extremiste. Într-un interviu acordat presei recent, a declarat că responsabilii europeni i-au spus că legea ar fi fost împotriva libertăţii religiei. „Nu doreau să irite unele ţări islamiste“. În prezent, sunt banii din Kuweit, Qatar şi Emiratele Arabe Unite – circa 1 milion euro pe an – care vin în Kosovo pentru propagarea liniei dure a islamului.
