12 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialSultanul Erdogan își întărește imperiul

Sultanul Erdogan își întărește imperiul

Adulat, dar şi detestat, Recep Tayyip Erdogan a confirmat că rămâne singurul stăpân al Turciei, după ce a înăbușit tentativa de lovitură de stat comisă de militari rebeli.

Un grup de militari ai armatei a încercat vi­neri noaptea să preia puterea în Turcia, antrenând o violentă ripostă a Ankarei, soldată cu confruntări sângeroase. După câteva ore, gu­ver­­nul a anunţat că „lovitura de stat a eşuat“ şi a preluat controlul.

Dincolo de arestările care au început imediat în armată, pre­­şedintele radical al Turciei pare mai decis ca niciodată să epureze aparatul de stat de toţi adversarii săi reali sau presupuşi, în primul rând de ceea ce a mai rămas din „gulenişti“, cum sunt numiți pretinşii partizani ai imamului Fethullah Gülen, exilat în SUA din 1999 și considerat duşmanul de moarte al lui Recep Tayyip Erdogan.  De altfel, șeful statului turc l-a acuzat pe liderul religios că a orchestrat lovitura de stat.

Puciul a fost reprimat fără milă – în confruntările de vineri noaptea din Istanbul şi Ankara 265 de persoane au fost ucise şi alte 1.440 rănite – şi fără să se aştepte rezultatul vreunei anchete circa 2.800 de militari au fost arestaţi, printre aceștia numărându-se și generali. Doar într-o singură zi, sâmbătă, 2.745 de judecători şi procurori, dintr-un total de 14.000, au fost demişi. Zece mem­­bri ai Consiliului de Stat au fost arestaţi.

Liderul sindicatului judecătorilor a precizat că mă­surile nu-i privesc doar pe partizanii presupuşi ai puciştilor, ci şi pe cei care sunt prea critici faţă de preşedintele Erdogan. Iar premierul Binali Yldirim vorbeşte despre reinstaurarea pedepsei cu moartea pentru rebeli.

Puciul, pus în scenă de Erdogan?

Preşedintele turc a cerut Wa­shing­­tonului extrădarea lui Fet­hullah Gülen, iar premierul a declarat că orice țară care îl susţine pe acesta este considerată a fi în stare de război cu Turcia. Secretarul de stat american, John Kerry, a asigurat că SUA va ajuta Ankara să ancheteze tentativa de lovitură de stat dejucată şi a invitat guvernul turc să furnizeze dovezi contra imamului Gülen înainte de aborda o eventuală extrădare.

Pe de altă parte, într-un interviu rar acordat în Statele Unite, imamul l-a acuzat pe Erdogan că a pus în scenă lovitura de stat. Alţi analişti şi experţi consideră, de asemenea, că tentativa de puci este o „afacere“ concepută pentru a-i oferi liderului autoritar de la Ankara o preluare totală a puterii în complexa societate turcă.

Dubii în legătură cu veridicitatea puciului există. Se ştie că Recep Tayyip Erdogan aspiră la o mai mare autoritate şi în ultimii ani a lucrat intens la acest dezide­rat. În mai, a schimbat un premier, Ahmet Davutoglu, în favoarea altuia mai deschis planurilor sale autoritare, care includ schimbarea Constituției, prin slăbirea sistemului parlamentar și crearea unei puternice preşedinţii.

Discreditarea armatei

Recep Tayyip Erdogan şi Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), islamo-conservator, s-au străduit ani de zile să discrediteze elita militară care se opune instalării islamului politic în Turcia. Inițial, sute de ofiţeri au fost condamnaţi la pedepse grele de închisoare, în procese controversate, fiind acuzaţi că voiau răsturnarea guvernului.

Apoi, după declanşarea animozităţii cu Fethullah Gülen, Erdogan a realizat că era imposibil să înfrunte duşmanii pe două fronturi şi s-a reapropiat de militari. Până vineri, președintele turc făcea aluzii sumbre în discursurile sale cvasicotidiene la televiziunea turcă că puteri străine complotează pentru a-l distruge.

Discursuri care pregăteau opinia publică internă şi internaţională pentru spectacolul sângeros din noaptea de vineri? Puciul eşuat este o dovadă.

Din 2002, Recep Tayyip Erdogan a câştigat alegeri după alegeri, a trimis armata în cazărmi, economia a crescut, la fel şi popularitatea sa. În timp a devenit preocupat de lupta contra inamicilor săi şi a pierdut direcţia. A căpătat grandori imperiale, doreşte cu ardoare o putere personală absolută prin instaurarea unei repu­blici prezidenţiale şi până la a dori preşedinţia pe viaţă nu mai este decât un pas.

Turcia, fragilizată de liderul ei

De când Erdogan desfăşoară eforturi pentru a-şi întări preşedinţia, Turcia este pe cale să piardă greutatea diplomatică şi rezistă prost la terorism. Or, o Turcie fragilă înseamnă un Occident mai vulnerabil şi un Orient Mijlociu disperat în căutare de piloni pentru a-şi asigura stabilitatea, din ce în ce mai imposibilă.

Turcia este ţara cu cei mai mulţi ziarişti aflaţi după gratii, Erdogan fiind necruţător cu presa care îl critică. După ce una dintre publicaţii a dezvăluit intercepta­rea unui convoi de camioane care transportau arme pentru rebelii din Siria, convoi supravegheat de forţele turce de securitate, conducerea ziarului a fost închisă şi publicaţia preluată. Tot media a dezvăluit o corupţie la nivel înalt în special în rândul cercului intim al preşedintelui (inclusiv fiul său), care a dus la un scandal de proporţii soldat cu epurarea a sute de poliţişti şi magistraţi. Nici politica faţă de Statul Islamic nu a fost clară. Erdogan s-a lăsat greu atras în lupta contra SI, iar când Vladimir Putin s-a supărat a oferit dovezi că Turcia transportă petrolul SI. În plus, teritoriul turc este folosit ca loc de tranzit pentru arme şi combatanţi străini îndoctrinaţi de Statul Islamic.

După ce Erdogan, de două ori premier, a fost ales şef al statului, puterea executivă şi conducerea partidului AKP, la guvernare din 2002, a trecut în mâinile premierului Davutoglu, schimbat în mai cu Benali Yldirim, mai receptiv la dorinţele prezidenţiale.

Eforturile lui Erdogan pentru menţinerea dominaţiei asupra politicii ţării sale sunt la originea sciziunilor cu partidul său, AKP. Au apărut tensiuni la vârful piramidei statului, pentru Erdogan tot ce contează fiind puterea. Partizani şi critici ai preşedintelui au dezvăluit lupte interne în partid şi în structurile puterii, fricţiuni generate de voinţa lui Erdogan de a păstra frâiele ţării şi de modificare a Constituţiei.

Blocarea operaţiunilor contra Statului Islamic

Washingtonul a dorit multă vreme ca Turcia să joace un rol mai important  în lupta contra Statului Islamic, ceea ce acum pare puţin probabil. Pentru că, după tentativa de lovitură de stat eşuată, se anunţă grave repercusiuni asupra viitorului acestei lupte. Erdogan a fost multă vreme iritat de susţinerea americană pentru diverse facţiuni siriene kurde care luptă contra organizației teroriste în nordul Siriei, considerând că sunt parte a PKK, grupul kurd rebel care a luptat  şi luptă pentru o patrie în sud-estul Turciei  şi este acuzat pentru atacurile sângeroase contra civililor şi a militarilor turci.

Puciul are deja impact asupra operaţiunilor militare ale SUA în Siria. Ankara a închis baza NATO de la Incirlik şi a închis spaţiul aerian. SUA au anunţat că baza a fost privată de electricitate şi nu este posibil să se intre sau să se iasă şi, în consecinţă, au suspendat operaţiunile lor aeriene contra grupului Statul Islamic, instalaţiile fiind utilizate de coaliţia internaţională pentru a lupta contra jihadiştilor în Siria. 

Cifrele tentativei de stat eșuate

  1.265 morți

  1.440 răniți

 2.800 militari arestaţi, printre care şi generali

 2.745 judecători şi procurori demişi

Imamul Gülen, legături cu România

Ambasadorul Turciei la București, Osman Koray Ertaş, a declarat sâmbătă că gruparea acuzată a fi în spatele loviturii de stat din Turcia, a imamului Fethullah Gülen, finanțează şcoli din România.

„Acest imam are două feţe: are o reţea de şcoli, au 11 şcoli în România, au organizaţii umanitare, (…) când vorbeşte pentru presa străină, transmite mesaje de toleranţă şi de prietenie. Partea sa întunecată, când vorbeşte în limba turcă, întotdeauna îndeamnă suporterii să fie clandestini, să se ascundă, să aştepte momentul potrivit şi, atunci când acesta vine, să ajungă la cârma instituţiilor“, a afimat diplomatul turc la Realitatea TV.

Prima școală a fost înființată în 1994, sub forma unui Liceu Internațional de Informatică la Constanța, prin organizația „Lumina Instituții de Învățământ“. Liceul a devenit în scurt timp un reper pentru instituțiile de învățământ din municipiu, prin baza materială modernă, numărul redus de elevi din clasă, dar și prin rezultate. Conducerea liceului a recrutat unii dintre cei mai buni profesori din oraș, cărora le-a oferit salarii cu mult peste cele din sistemul de stat. Elevii plătesc câteva mii de euro pe an ca taxă de școlarizare.

În București, la Liceul Internațional de Informatică, taxa este de 3.700 de euro.

Cele mai citite

Pentagonul va aloca 20 de miliarde de dolari pentru a dezvolta avionul de luptă NGAD

Forţele Aeriene ale SUA alocă aproape 20 de miliarde de dolari pentru a dezvolta avionul de luptă NGAD (Next Generation Air Dominance), înlocuitorul pentru...

Pentagonul va aloca 20 de miliarde de dolari pentru a dezvolta avionul de luptă NGAD

Forţele Aeriene ale SUA alocă aproape 20 de miliarde de dolari pentru a dezvolta avionul de luptă NGAD (Next Generation Air Dominance), înlocuitorul pentru...

Atentat Moscova: bilanțul atacului a ajuns la 143 de morți

Bilanţul atentatului comis în suburbia Moscovei săptămâna trecută a urcat miercuri la 143 de morţi, potrivit unui nou raport comunicat de autorităţile ruse, atacul...
Ultima oră
Pe aceeași temă