9.8 C
București
miercuri, 24 aprilie 2024
AcasăSpecialBurundi şi Africa de Sud fug de justiţia internaţională. Alte țări africane...

Burundi şi Africa de Sud fug de justiţia internaţională. Alte țări africane le-ar putea urma exemplul. Care sunt pericolele

Cele două ţări au anunţat că doresc să părăsească cea mai înaltă instanţă internaţională permanentă, ­pentru prima oară de la ­crearea Curţii Penale Internaţionale, în 2002. După anunţul făcut de Burundi și Africa de Sud, numeroşi analişti estimează că există riscul unui exod al ţărilor africane de a pleca din jurisdicţia internaţională.

De la crearea sa, CPI a emis 29 de mandate de arestare, dar nu a condamnat decât trei persoane. Un bilanţ care nu are nimic spectaculos, dar care se explică parţial prin complexitatea anchetelor şi limitele unei instituţii care, neavând o forţă de poliţie, depinde de bunăvoinţa statelor. Întrebarea este de ce această neîncredere a celor două țări africane care îşi asumă responsabilitatea de a rămâne în istorie ca primele care au vrut să limiteze exercitarea unei justiţii internaţionale? Cert este că numeroşi şefi de stat africani nu-şi ascund ostilitatea faţă de instanţa de la Haga.

Adio, ONU

În cazul statului Burundi, strategia are meritul simpli­tăţii. De un an şi jumătate, regimul preşedin­telui Pierre Nkurunziza a înmulţit execu­ţiile şi masacrele. Vocile independente au fugit din ţară când nu au fost asasinate. Deriva regimului a fost denunţată de mai multe ONG-uri din aprilie 2015, când primele manifestaţii anti-Nkurunziza au fost înăbu­şite în sânge.

Presiunea asupra regimului a crescut la 20 septembrie după publicarea unui raport asupra violării drepturilor omului în această ţară din Africa Marilor Lacuri şi anchetatori mandataţi de ONU au realizat o listă cu circa zece nume ale autorilor acestor crime, toţi apropiaţi puterii actuale. Ca reacţie, regimul a rupt orice relaţie cu Biroul Înaltului comisar al ONU însărcinat cu drepturile omului, declarând persona non grata cei trei experţi care l-au acuzat de execuţii extrajudiciare.

În acest climat tensionat de confruntare cu comunitatea internaţională, retragerea din CPI nu este decât un pas suplimentar dezvăluind  atât o „mărturisire a vinovăţiei“, cât şi un „gest disperat pentru a scăpa de justiţie“, potrivit unui intelectual burundez refugiat în Franţa. Biroul procurorului CPI deschisese o „anchetă preliminară“ asupra situaţiei din Burundi, tehnic fiind o etapă prealabilă deschiderii unei anchete în plină formă.  

Surpriza Pretoriei

Confruntarea diplomatică între Curtea Penală Internaţională (CPI) şi Africa de Sud a început în urmă cu un an. La acea vreme, preşedintele sudanez, Omar al-Bashir, a venit în Johannesburg pentru a asista la un summit al Uniunii Africane fără să fie deranjat de autorităţile sud-africane. Deşi căutat de CPI pentru prezumptive crime de război, crime contra umanităţii şi genocid în Darfour, al-Bashir a fost autorizat să plece din ţară, deşi un tribunal local a ordonat autorităţilor să fie arestat. 

Un document prezentat la ONU la 19 octombrie, arată că „Republica Africa de Sud a constatat că obligaţiile sale în ce priveşte rezolvarea paşnică a conflictelor adesea sunt incompatibile cu interpretarea dată de CPI“.

Cele mai citite

Neuropatie diabetică: Tipuri, simptome și cauze

Neuropatia diabetică este o complicație a diabetului care afectează sistemul nervos. Este o boală progresivă, iar simptomele se agravează în timp. Neuropatia diabetică apare atunci...

Vreme rea în toată țara, până joi dimineață

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis o atenţionare Cod galben de precipitaţii însemnate cantitativ şi intensificări de vânt, valabilă până joi dimineaţa în...

România poate rămâne fără Noaptea Europeană a Muzeelor întrucât nu s-au rezolvat revendicările angajaților din Cultură

Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă CULTURMEDIA anunță că membrii săi nu vor participa la evenimentul intitulat "Noaptea Europeană a Muzeelor", în...
Ultima oră
Pe aceeași temă