9.6 C
București
luni, 25 martie 2024
AcasăSpecialRevin omuleții verzi ai lui Putin în Ucraina?

Revin omuleții verzi ai lui Putin în Ucraina?

Desfăşurarea de către Moscova a ­­ultra-sofisticatelor rachete antirachetă S-400 în Crimeea şi reaprinderea tensiunilor cu Kievul îngrijorează Washingtonul şi capitalele europene, deja alertate de mişcările de trupe ruse în estul țării.

Occidentalii se întreabă care sunt adevăratele obiective ale liderului de la Kremlin. Mulţi îl compară cu un jucător de şah, deplasând piesele cu câteva lovituri în avans, alţii estimează că Putin este mai mult un jucător de poker abil, care profită de orice ocazie pentru a-şi supralicita cărţile sau să blufeze.

Rusia a acuzat Ucraina de terorism şi a înteţit conflictul în Crimeea, serviciile secrete ruse acuzând concret omologii ucraineni că au planificat atentate contra ­„obiectivelor vitale“ din pe­ninsula ocupată şi menţionând respingerea unor tentative de incursiuni ale unor oameni înarmaţi, veniţi de dincolo de frontiera ucraineană. Acuzaţiile grave şi inedite de „terorism“ l-au determinat pe Putin să anunţe o „întărire a securităţii“ în Crimeea şi vineri au şi apărut rachetele ultraperfecţionate antirachetă S-400 în peninsulă. Moscova a întărit deja de mai multe ori prezenţa sa militară în peninsulă, inclusiv cu avioane de vânătoare.

În ajun, Ucraina şi-a plasat trupele în stare de alertă de-a lungul liniei de demarcaţie cu peninsula anexată. Decizia a fost anunţată de preşedintele Petro Poroşenko, care a catalogat acuzaţiile ruse ca „absurde şi cinice“.

Capitalele europene şi-au exprimat scepticismul faţă de acuzaţiile ruse şi au cerut ambelor părţi să dea dovadă de reţinere, dar temerea unor tulburări este reală. Cu atât mai mult cu cât importante mişcări de trupe ruse, care au debutat înaintea incidentelor din weekend, continuă atât interiorul Crimeei cu venirea de noi unităţi din Rusia. În acest climat volatil situaţia se poate calma rapid, dar simpul fapt că peninsula, şi nu provinciile în război din Donbas,  reprezintă sursa acestor noi tensiuni, este în sine o dată nouă şi îngrijorătoare.

Motivaţiile părţii ruse sunt confuze şi versiunea prezentată de FSB comportă serioase zone de umbră, lăsând loc supoziţiilor că afacerea a fost dacă nu inven­tată, măcar a fost „scoasă din cutie“. Iar zelul neobişnuit cu care Putin s-a exprimat anunţând intenţia sa de sus­pendare a negocierilor de pace cu occidentalii asupra Donbasului, demonstrează determinarea Kremlinului de a exploata episodul.

Evocarea ruperii relaţiilor ­diplomatice

Una din ipoteze relevă că Moscova caută să şteargă urmele incidentelor care au scăpat de sub control, dar poate fi ceva mai mult. Pentru că premierul rus, Dmitri Medvedev, a declarat că Rusia va fi constrânsă să rupă relaţiile diplomatice cu Ucraina dacă se va agrava criza. O criză provocată de declaraţiile Moscovei şi nu este clar de ce Putin are interes să aţâţe conflictul cu Kievul.

Ucraina şi-a exprimat temerea că mişcările de trupe şi blindate ruseşti ar putea anunţa o invazie în estul ţării cu anexarea unei alte părţi de teritoriu, după modelul războiului din Georgia din 2008, încheiat cu recunoaşterea de către Rusia a independenţei regiunilor separatiste Ossetia de Sud şi Abhazia.

Putin reorganizează elitele

Surpriză la Kremlin. Într-o reuniune bine regizată, Putin a anunţat vineri demiterea pu­ternicului şef al Administraţiei prezidenţiale, ex-agent KGB, Serghei Ivanov.  Preşedintele rus a operat o schimbare ma­joră în echipa sa înlocuind şeful administraţiei sale prezi­denţiale, post-cheie ocupat până acum de aliatul său apropiat, Serghei Ivanov, provenit ca şi el din serviciile secrete sovietice, KGB.

Anunţată prin două decrete, demiterea lui Serghei Ivanov, înlocuit, potrivit lui Putin la cererea acestuia, cu adjunctul său Anton Vaino, este schimbarea la cel mai înalt nivel de ani de zile la Kremlin. Şi intervine la două săptămâni după un vals al responsabililor regionali, interpretat de experţi ca un mod al puterii de a se instala în ordine de luptă înaintea alegerilor legislative din 18 septembrie şi mai ales înaintea prezidenţialelor din 2018, într-un context de criză economică şi de tensiuni cu occidentalii.

Dincolo de acea reuniune, vestea că Ivanov, 63 de ani, omul considerat printre consilierii cei mai fiabili, ar fi cerut să plece cu o lună înaintea legislativelor şi în mijlocul noii înfruntări cu Ucraina, a fost primită cu scepticism. Detaliile din spatele bulversării la nivel înalt la Kremlin nu sunt clare încă, dar numeroşi analişti estimează mişcarea ca fiind parte dintr-o tendinţă mai largă în sânul anturajului lui Putin. De înlocuire a membrilor mai în vârstă cu o generaţie mai tânără de funcţionari pentru reorganizarea elitei politice în profitul liderului rus. Anul trecut, mai mulţi funcţionari care au avut legături cu primele zile ale lui Putin în administraţia municipală din Sankt Petersburg au fost demişi din funcţii, inclusiv şeful căilor ferate ruse, Vladimir Iakunin, şeful anti-drog, Viktor Ivanov şi şeful serviciului de securitate, Ievgheni Murov. Şi există speculaţii privind şi eliminarea lui Igor Secin, alt aliat de multă vreme al lui Putin şi PDG-ul gigantului petrolier de stat Rosneft.

Remanierea în cele mai înalte posturi în guvernul rus a fost urmată de înlocuirea a patru guvernatori regionali, a şefului serviciilor vamale şi ambasadorul Rusiei în Ucraina. Ca lider, Putin a fost întotdeauna „primul dintre primii“ şi guverna prin consensul din sânul cercului său intern de putere. Acum, numeroşi analişti susţin că modelul s-a schimbat şi s-a focalizat pe Putin după revenirea sa la preşedinţie, în 2012. Centralizarea a fost accelerată după anexarea Crimeei de la Ucraina în 2014 şi impunerea ulterioară a sancţiunilor economice occidentale şi prăbuşirea preţului petrolului, care au afectat economia rusă.

NATO urmăreşte „îndeaproape şi cu îngrijorare“ evoluţia tensiunilor dintre Moscova şi Kiev, subliniind că Rusia nu a furnizat nici o dovadă tangibilă pentru acuzaţiile aduse Ucrainei.

 

Crimeea a fost invadată în 2014 de trupele rusești, dar fără însemne de identificare.          foto ap

Cele mai citite

Rusia – Ucraina, ziua 740. Rusia lovește Kievul cu rachete hipersonice

Rusia a atacat teritoriul Ucrainei, inclusiv capitala țării, Kiev, folosind rachete hipersonice, în dimineața de 25 martie 2024. În orașul Kiev au fost auzite explozii...

Un avion TAROM a fost lovit de trăsnet. Niciun om nu a fost rănit

Un avion al Companiei TAROM cu pasageri la bord, care urma să realizeze un zbor București - Chișinău, a fost lovit de trăsnet. Accidentul s-a...

150 de tineri pot face internship la Guvern

Programul Oficial de Internship al Guvernului României va continua și în acest an, 150 de stagiari având șansa de a activa în instituțiile administrației...
Ultima oră
Pe aceeași temă