În Ucraina, pro-europenii au câştigat scrutinul legislativ de duminică şi, pentru prima oară după căderea URSS, Partidul Comunist dispare din viitorul Parlament. Potrivit rezultatelor parţiale oficiale, Frontul Popular al premierului Iaţeniuk ar fi obţinut 21,57%, înaintea blocului lui Poroşenko – 21,54%.Rezultatul sugerează continuitatea tandemului Poroşenko-Iaţeniuk.
Sondajele realizate la ieşirea de la birourile de vot au dat un procent de 70% pentru diferitele partide pro-occidentale, tabăra preşedintelui Poroşenko obţinând o victorie netă, după şase luni de conflict care opune în est armata guvernamentală şi rebelii pro-ruşi. Alt fapt notabil este accederea în Parlament a principalului partid moştenitor al celui al ex-preşedintelui pro-rus, Viktor Ianukovici, în timp ce Partidul comunist va dispărea, un eveniment istoric. În est, birourile de vot nu au fost deschise în zonele controlate de separatişti, desemnate ca noile „republici populare” Doneţk şi Lugansk, circa 5 milioane de alegători din totalul de 36 milioane, neputând vota în această regiune şi în Crimeea, anexată de Rusia în martie. 27 din cele 450 de locuri de deputaţi vor rămâne libere.
Aceste alegeri, convocate de preşedintele Poroşenko, ales în mai din primul tur, au avut ca scop întoarcerea definitivă a paginii regimului pro-rus Viktor Ianukovici, înlăturat de mişcarea contestatară pro-occidentală, declanşată în noiembrie 2013 în Piaţa Maidan, din centrul Kievului. Speranţele ucrainenilor de a se întoarce spre Europa au fost minate de acţiunile Moscovei, decisă să ţină ţara sub controlul ei – anexarea Crimeii şi trezirea separatiştilor pro-ruşi în regiunile estice, care a dus la degenerarea în conflict armat.
Noul Parlament de la Kiev ar putea dispune de mulţi foşti militanţi din Piaţa Maidan, ziarişti de investigaţii, foşti combatanţi şi membri ai batalioanelor de voluntari care au fost pe listele partidelor. Speranţa este că politica ucraineană va întoarce pagina şi va şterge înţelegerea secretă cu oligarhii de a fi parte în decizie şi control. Noii aleşi vor avea sarcina de a vota reforme radicale, menite să scoată Ucraina dintr-o recesiune profundă, agravată de conflictul din estul industrial, să lupte contra corupţiei endemice şi să se apropie de UE, cu care a semnat recent un acord de asociere, respins anul trecut de Ianukovici. Vor trebui să accentueze măsuri dureroase de austeritate, cerute de creditorii occidentali, în special de FMI, pentru salvarea Ucrainei de la faliment, după retragerea susţinerii financiare ruse. Situaţia este şi mai agravată de conflictul gazier cu Rusia, care a pri-vat-o de gaz. Sarcina este uriaşă faţă de un conflict extrem de costisitor şi distructiv şi care trenează. Potrivit ministrului Apărării, poziţiile forţelor ucrainene au fost ţinta unor tiruri de focuri din partea rebelilor, duminică, din fericire nefiind victime.
Misiunea preşedintelui
Preşedintele Poroşenko va avea la rândul său sarcini imense – reformarea sistemului politic, lupta contra corupţiei şi armonizarea legislaţiei cu cea a UE, Ucraina vizând anul 2020 pentru a candida la aderare. De asemenea va trebui să găsească un modus vinendi cu populaţia rusofonă din est şi să facă pace cu Doneţk şi Lugansk.
Maidanul, care a influenţat Ucraina timp de trei luni şi a determinat în februarie venirea la putere a unei echipe noi, şi-a impus voinţa de schimbare. După dezvelirea a 40% din urnele de vot, şase partide vor lua loc în Radă – Blocul Poroşenko, 21,5%, Frontul Popular al premierului Arseni Iaţeniuk, 21,5%, practic asigurat că îşi va păstra funcţia, Samopomici,un mic partid format din combatanţi şi tineri, care a creat surpriză cu 10% din voturi, Blocul opoziţiei, 9,77%, populiştii Partidului radical al lui Oleg Liaciko, 6%, partidul Iuliei Timoşenko, fosta emblemă a Revoluţiei portocalii, 6%, Batkivckina Svoboda, partidul dreptei radicale,5%. Poroşenko a anunţat că este posibilă organizarea coaliţiei în termen de 10 zile.
Analiştii arată că scrutinul de duminică, ce a oferit o puternică majoritate partidelor pro-europene, a laminat toate arhaismele care au însoţit de peste două decenii transformarea dureroasă a unei ţări altădată membră a URSS spre o democraţie de tip est-european. Pentru prima oară de la dispariţia imperiului sovietic, Partidul comunist nu intră la guvernare şi doar un singur partid, moştenitorul Partidului regiunilor, fondat de ex-preşedintele Ianukovici, în prezent fugit în Rusia, va lua loc în hemiciclu cu 9,77% din voturi.
Kremlinul nu cedează nimic
În prima sa reacţie, Moscova a salutat prudent victoria partizanilor unei „reglementări paşnice” a conflictului, prin vocea vice-ministrului rus de Externe, Grigori Karasin.
SUA şi ţările europene sunt la rândul lor dornice să pună capăt celor mai grave violenţe de pe continent de după conflictul din Balcani, din anii 1990, şi să reglementeze cel mai periculos diferend dintre Occident şi Rusia de la sfârşitul Războiului Rece. Ceea ce, potrivit observatorilor politici, până la urmă va depinde atât de preşedintele rus, Vladimir Putin, cât şi de cel ucrainean, Petro Poroşenko. Paradoxal, o majoritate zdrobitoare a pro-occidentalilor ar putea fi o sfidare pentru Poroşenko, care încearcă să convingă rezidenţii zonelor separatiste că interesele lor sunt o prioritate la Kiev.
În timp ce Ucraina îşi alegea noul Parlament, Rusia, angajată faţă de separatişti, a declanşat operaţiunea de activare a reţelelor sale din străinătate, Vladimir Putin sperând să scape de noile sancţiuni occidentale şi să slăbească laţul sancţiunilor deja aplicate. Dar, chiar dacă Kremlinul înţelege că viitoarea Radă va fi majoritar pro-occidentală, obiectivele sale rămân neschimbate: Ucraina nu trebuie să se rupă complet de „marele său frate”.
„Obiectivul Moscovei este fie să controleze Guvernul de la Kiev, fie să blocheze deciziile care nu îi vor conveni. Şi, dacă asta nu va funcţiona, Moscova va încerca să destabilizeze estul Ucrainei”, arată Nikolai Petrov, profesor la Înalta Şcoală de Economie din Moscova.
