Secretarul de stat american, John Kerry, a subliniat susţinerea preşedintelui Barack Obama pentru soluţia „două state“ şi viziunea SUA asupra unui acord israelo-palestinian.
Şeful diplomaţiei americane, John Kerry, a prezentat ieri „viziunea sa completă“ a procesului de pace israeliano-palestinian, discursul intervenind într-un context de tensiuni puternice între SUA şi Israel după votarea rezoluţiei în Consiliul de Securitate care condamnă politica israeliană de colonizare a teritoriilor palestiniene.
Textul a fost adoptat vinerea trecută cu 14 voturi şi o abţinere, cea a SUA, care nu au utilizat ca de obicei dreptul lor de veto. Poziţie care a provocat furia premierului israelian, Benjamin Netanyahu. Relaţiile americano-israeliene au atins punctul cel mai de jos din ultimele decenii. Guvernul premierului israelian Netanyahu a acuzat Washingtonul de conspiraţie împotriva sa în cadrul votului din Consiliul de Securitate, cerând sfârşitul construirii de colonii în Cisiordania.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Mark Toner, a precizat că, în această situaţie, John Kerry estimează că „este datoria sa, în aceste ultime săptămâni în calitate de secretar de stat, de a prezenta ceea ce a crezut că este drumul spre o soluţie cu două state“.
În discursul lui Kerry la Departamentul de Stat, la ora 11.00 (16.00 GMT), oficialul american a reafirmat credinţa continuă a Administraţiei Obama într-o soluţie „două state“ faţă de impasul cronic. A fost un adio după opt ani la putere, în cursul cărora s-a remarcat lipsa unui progres diplomatic. Parametrii fixaţi de Kerry vor atrage aprobarea internaţională la reuniunea, programată pentru 15 ianuarie, a miniştrilor de Externe, cu doar cinci zile înainte ca Trump să se instaleze la Casa Albă.
Reuniunea are în vedere întărirea unei strategii de izolare a lui Netanyahu, în speranţa că va merge spre relansarea negocierilor – blocate – cu palestinienii. Dar deja premierul israelian a anunţat că nu va participa.
În aşteptarea unei administraţii mai favorabile la Washington de luna viitoare, Netanyahu a reacţionat cu neîncredere la manevra diplomatică din ultima săptămână a mandatului lui Obama. El a răspuns cu iritare la rezoluţia Consiliului de Securitate şi a ameninţat cu represalii diplomatice împotriva ţărilor care au votat în favoarea rezoluţiei.
Anulare
Rezoluţia ONU cere Israelului să înceteze colonizarea în teritoriile palestiniene. Municipalitatea Ierusalimului a anulat votul prevăzut pentru permiterea construirii a 618 locuinţe în Ierusalimul de Est (partea palestiniană a Oraşului Sfânt, ocupată şi anexată de Israel), potrivit ONG-ului anticolonizare „Ie Amim“. De asemenea, radioul militar israelian a anunţat că discuţiile, prevăzute câteva zile după adoptarea rezoluţiei ONU, au fost retrase de pe ordinea de zi a Comitetului Planificării şi Construcţiei al municipalităţii Ierusalimului.
Rezoluţia ONU este prima care condamnă colonizarea israeliană după 1979, dar nu prevede sancţiuni. Netanyahu a precizat că nu se va conforma rezoluţiei şi a anunţat că „va reduce“ relaţiile cu ţările care au votat, criticându-l virulent pe preşedintele Barack Obama și acuzându-l că a demarat „o lovitură anti-israeliană ruşinoasă“ la ONU.
Israelul a chemat deja ambasadorii din Noua Zeelandă şi din Senegal şi a anulat programul de ajutorare a ţărilor din Africa de Vest. Reprezentanţi din 10 state dintre cele 14 care au votat pentru rezoluţia ONU, precum şi ambasadorul SUA au fost convocaţi duminică la Ministerul israelian de Externe.
Colonizarea israeliană, în special în Ierusalim, este considerată de către comunitatea internaţională drept ilegală şi principalul obstacol în calea păcii, în special pentru că aceste colonii sunt construite pe terenuri ce ar putea aparţine statului la care aspiră palestinienii, ameninţând astfel posibilitatea unei reglementări a conflictului pe baza unei soluţii „două state“.
Luni, ambasadorul israelian în SUA, Ron Dermer, a declarat că dovezi privind rolul activ al americanilor înaintea adoptării rezoluţiei vor fi remise viitoarei Administraţii Donald Trump, care intră în funcţie la 20 ianuarie. De altfel, miliardarul imobiliar a promis că după preluarea funcţiei „lucrurile vor fi diferite“ la ONU.
