Camioane şi ambulanţe venind din Turcia au intrat duminică în Siria aducând ajutoare pentru populaţia care fuge din Alep şi de lupte, în timp ce loviturile aeriene ruse vizează oraşul apropiat de frontiera turcă.
Progresarea armatei Damascului reprezintă o turnură în războiul sirian şi plasează forţele opoziţiei în cea mai rea situaţie de la debutul conflictului, în 2011. În afara marelui oraş Alep, bastion al insurgenţei, opoziţia bate în retragere şi în alte oraşe din ţară, sub presiunea puternicei aviaţii ruse care le spulberă poziţiile. Loviturile aeriene ale Moscovei, lansate în septembrie, vizează opoziţia regimului de la Damasc.
În sectoarele provinciei Alep deţinute de opozanţi locuiesc circa 350.000 de persoane şi activiştii umanitari susţin că este iminentă căderea oraşului, care era cel mai important din Siria înainte de război, sub controlul forţelor guvernamentale siriene. Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDH), care furnizează zilnic situaţia războiului civil, a precizat că loviturile aeriene ale aviaţiei ruse au atins duminică zone din jurul localităţilor Bachkoy, Haritan şi Kfr Hamra, la nord de Alep. Ultimele două sunt în apropierea rutei ce duce spre Turcia.
Intervenţia rusă a provocat bascularea echilibrului de forţe în favoarea taberei preşedintelui Bashar al-Assad, forţele opoziţiei pierzând terenul câştigat anul trecut. Avansarea armatei siriene şi a miliţiilor şiite care o susţin, în special cea iraniană, ameninţă izolarea Alepului, deţinut de insurgenţi, de căile de aprovizionare turce. Strategia ruso-siriană este simplă – încercuirea oraşului şi tăierea aprovizionării în alimente şi arme provenind din Turcia vecină. Armata rusă a efectuat o mie de raiduri aeriene în ultima săptămână, din care o bună parte în jurul Alep. Şi dacă armata avansează rapid spre acest mare oraş, „asediul va fi total“ potrivit lui Rami Abdel Rahmane, director al OSDH. „Dacă nu primesc un ajutor urgent din ţările din Golf şi din Turcia, asta poate însemna debutul sfârşitului pentru insurgenţi“.
Rusia nu vrea negocieri de pace
Violenţa loviturilor aeriene şi fulgerătoarea revenire a armatei siriene au împins câteva zeci de mii de sirieni – autorităţile de la Ankara avansează cifra de 70.000 – să ia drumul bejeniei în direcţia frontierei turce. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a asigurat, sâmbătă, că este pregătit să deschidă frontierele civililor sirieni.
Bătălia pentru Alep a complicat şi mai mult eforturile diplomatice destinate găsirii unei soluţii războiului civil sirian. Ofensiva armatei lui Assad susţinută de aviaţia rusă a fost declanşată în ziua lansării la Geneva a unei runde de negocieri între reprezentanţii guvernului Assad şi insurgenţii sirieni, sub egida ONU. Din cauza acestei ofensive deosebit de agresivă discuţiile au fost suspendate, şi marile puteri occidentale au acuzat Moscova că a agravat conflictul. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preciza că loviturile aeriene ruse „vizând în special grupurile opoziţiei în Siria au subminat eforturile pentru găsirea unei soluţii politice a conflictului sirian“.
În faţa înfrângerii opozanţilor, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite ar putea trimite trupe în Siria, spre iritarea Damascului şi a Moscovei. Potrivit experţilor, Riadul are în vedere trimiterea unui număr limitat de trupe în Siria, în special forţe speciale, intervenţie care s-ar face în coordonare cu Turcia, în afara opoziţiei siriene. Riadul s-a declarat, joi, pregătit să trimită soldaţi în cazul în care coaliţia condusă de SUA ar decide o operaţiune terestră. Monarhia saudită este îngrijorată de soarta grupurilor rebele armate care luptă contra regimului Assad şi care au suferit înfrângeri majore. „Este o problemă pentru Arabia Saudită şi Qatar, care au investit masiv în Siria susţinând opoziţia moderată, arată Andreas Krieg, profesor la King’s College din Londra şi consultant pentru forţele armate din Qatar. El estimează că „turcii şi saudiţii trebuie să întoarcă raportul de forţe în teren şi să repună rebelii în şa“.
Enervare la Damasc, Moscova şi Teheran
Rusia, aliata Damascului şi Teheranului, acuză Turcia că pregăteşte o intervenţie terestră în Siria, ceea ce preşedintele turc a respins. Damascul a reacţionat imediat cu duritate: „dacă cineva gândeşte să agreseze Siria sau să-i violeze suveranitatea, vom trimite agresorii, fie ei saudiţi sau turci, în sicrie de lemn în ţările lor“, declara sâmbătă ministrul sirian de Externe, Walid Moallem. Iar iranienii, care au trimis combatanţi pentru a susţine regimului Assad, au estimat că saudiţii „şi-ar trage un glonţ în cap“ dacă vor desfăşura trupe în Siria.
Generalul Mohammad Ali Jafari, comandantul Gardienilor Revoluţiei, armata de elită a regimului iranian, declara sâmbătă, în marginea ceremoniilor mortuare a şase iranieni morţi în Siria, că Arabia Saudită „nu va îndrăzni“ să trimită trupe în Siria. Iar fostul şef al Gardienilor Revoluţiei, generalul Mohsen Rezaie avertiza contra unui război regional în cazul trimiterii de soldaţi saudiţi în Siria. „După înfrângerea Daech (acronim în arabă al organizaţiei jihadiste Statul Islamic) şi a Frontului al-Nosra în Irak şi în Siria, Arabia Saudită şi SUA au decis să trimită soldaţi saudiţi în Siria“ pentru susţinerea rebelilor înarmaţi, a precizat Rezaie adăugând că „în aceste condiţii, o confruntare între Rusia, Turcia, Arabia Saudită şi Siria şi apoi intrarea SUA în conflict va face posibil un mare război regional“.
Regimul sirian poate mulţumi aliaţilor săi. Încolţit în fieful său, în special în provincia Lattaquia, înaintea intervenţiei ruse, este acum în ofensivă pe toate fronturile. Dacă primele luni de bombardament de partea aviaţiei Rusiei nu a permis forţelor regimului să realizeze progrese concrete în teren, lucrurile s-au accelerat în ultimele săptămâni. Cu ajutorul aerian al Rusiei şi implicarea considerabilă a Iranului, la sol, forţele guvernamentale au putut securiza Siria, în special provinciile Homs şi Lattaquia. Aceste ofensive obligă opoziţia să se replieze în sud, în provincia Deraa şi în nord, în Alep, unde opoziţia armată este încercuită – kurzii din Partidul Uniunii Democratice sunt la vest, jihadiştii Statului Islamic sunt la est şi forţele regimului şi aliaţii săi avansează din sud.
