Președintele Traian Băsescu a exprimat ieri îngrijorarea României față de posibilitatea izbucnirii unui război civil în Ucraina după violențele de vineri de la Odessa soldate cu 40 de morți și a cerut Statelor Unite și Rusiei să „își asume declanșarea negocierilor între autoritățile de la Kiev și separatiștii pro-ruși. Apropierea confruntărilor de granița României alimentează temerile că obiectivul Rusiei este să rupă Ucraina și să ocupe teritoriul care i-ar permite să revină la gurile Dunării.
Președintele a reafirmat ieri faptul că „România este un susținător fără rezerve al integrității teritoriale a Ucrainei.” și a denunțat provocările Rusiei în Estul Ucrainei. „Din păcate în estul si sud-estul Ucrainei lucrurile se complică. În momentul de față sunt toate elementele care pot identifica în Ucraina începutul unui război civil”, a avertizat președintele.
Potrivit lui Băsescu „evenimentele de la Odessa devin periculoase, se pot constitui în elementul de declanșare a unui război civil masiv”, cu referire la violențele care au avut loc în această parte de la Marea Neagră. Un grup de câteva sute de separatiști pro-ruși au atacat cu bâte și pietre aproximativ 15000 de demonstranți pro-europeni. În confruntări au murit 40 de persoane, 38 dintre ei separatiști care s-au refugiat în Casa Sindicatelor, incendiată cel mai probabil de proeuropeni. Potrivit serviciului secret ucrainean, SBU, apropiaţi ai lui Viktor Ianukovici au orchestrat şi finanţat violenţele din Odessa.
„Violenţele produse pe 2 mai la Odessa au fost rezultatul unor ingerinţe străine”, a declarat un purtător de cuvânt al SBU citat de Reuters, vorbind despre implicarea a doi apropiaţi ai lui Ianukovici – Serghei Arbuzov şi Oleksander Klimenko. Poliţia ucraineană a anunţat sâmbătă arestarea a 130 de persoane suspectate de implicare în incendiul din Odessa. Potrivit poliției regionale, cinci locuitori ai regiunii separatiste moldovene Transnistria s-au aflat printre cele 38 de persoane decedate. Rușii au acuzat că incendiul a fost declanşat de activişti naţionalişti ucraineni, majoritatea membri ai organizaţiilor extremiste Sectorul Dreapta şi Autoapărarea, dar, în general, rușii acuză aceste două organizații pentru toate violențele care au loc în Ucraina, inclusiv cele din orașele din Est, ocupate de separatiști proruși.
Reprezentantul Uniunii Europene pentru politică externă, Catherine Ashton cerut formarea unei comisii de anchetă care să cerceteze circumstanțele în care s-au produs violențele, o inițiativă pe care președintele Băsescu a susținut-o în declarația de ieri. Ieri, premierul interimar al Ucrainei, Arseni Iațeniuk, a acuzat, într-un interviu pentru BBC, faptul că poliția din Odessa este „ineficientă și a încălcat legea”. Liderul ucrainean a promis o anchetă „completă și independentă” în acest caz și a afirmat că „Personal, învinuiesc serviciile de securitate din zonă că nu au făcut nimic pentru a opri carnagiul. Aceste forțe de securitate și-au demonstrat ineficiența și au încălcat legea”, a declarat Iațeniuk. Problema este că nu numai la Odessa, dar și în restul țării, guvernul nu știe dacă poate conta pe loialitatea poliției și a forțelor de securitate. În Estul rusofon, aceștia au trecut cu totul de partea separatiștilor și au primit întăriri și din partea forțelor Berkut care i-au rămas loiale lui Ianukovici. Din acest punct, capacitatea guvernului de la Kiev de a organiza alegerile prezidențiale pe 25 mai este pusă serios la îndoială. Aceste îndoieli au fost ieri exprimate de președintele Băsescu care a afirmat „cred că s-a ajuns la un punct în care legitimitatea alegerilor din 25 mai pentru funcția de președinte al Ucrainei este sub semnul întrebării. Riscul major este ca în partea de est și de sud-est a Ucrainei să nu se poată desfășura alegerile prezidențiale. Un președinte ales doar cu votul din centrul și vestul țării riscă să stimuleze ruperea Ucrainei.” Insistența cu care Băsescu a revenit asupra pericolului de război civil și de rupere a Ucrainei sugerează că situația este mai gravă decât apare în presă și că Bucureștiul este neliniștit de precaritatea guvernului ucrainean și de agresivitatea rusă. Violențele s-au reluat ieri în mai multe orașe, inclusiv la Odessa, unde militanții pro-ruși au atacat o stație de poliție.
Șanse mici de dialog
De fapt, atât de îngrijorat, încât Băsescu nu a ezitat să își exprime nemulțumirea față de schimburile de replici dintre Statele Unite și Rusia. „Nu critic, dar consider că dialogul dintre Washington și Moscova este ineficient. România nu are cum să nu observe că acest tip de dialog nu va duce nicăieri, ci va netezi drumul spre un război civil. Propunerea pe care o fac în numele României e ca Moscova și Washingtonul să își asume în cel mai scurt timp declanșarea dialogului între putere și separatiști. În caz contrar, riscul unui război civil este major, iar România, ca vecin al Ucrainei, este interesată ca acest lucru să nu se întâmple. România poate fi foarte puternic afectată de situația de instabilitate generată de un război civil în Ucraina. Instabilitatea se va vedea în modul în care România se va împrumuta pe piețele externe pentru propriile ei nevoi.”
Șansele ca această „asumare” a unui proces de negocieri sunt însă foarte mici. Vineri nu a putut fi mai clar că nici măcar dialogul dintre Rusia și Occident nu mai este posibil. Ca urmare a violențelor de la Odessa, Rusia a solicitat o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate ONU. „Cerem Kievului şi susţinătorilor săi (occidentali) să nu comită o eroare fatală şi să reflecteze la consecinţele acţiunilor sale”, a declarat ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin, care a solicitat că Autorităţile de la Kiev „trebuie să pună capăt rapid tuturor operaţiunilor punitive” efectuate împotriva insurgenţilor, care au luat controlul asupra mai multor clădiri publice din oraşe din estul Ucrainei. În schimb, ambasadorul Franței, Gerard Anaud, a cerut Rusiei să facă un pas înapoi și a acuzat-o că se comportă ca un pompier piroman, ambasadorul britanic Mark Lyall Grant a denunţat „ipocrizia uimitoare” a Rusiei, iar ambasadoarea americană, Samantha Power,a declarat că Guvernul ucrainean nu face decât „să încerce să oprească o violenţă paramilitară sprijinită de Rusia”. „Răspunsul lor este rezonabil şi echilibrat”.
Prea aproape de granițele României
„Odessa e la circa 150 de kilometri de granița cu România – brațul Chilia, e un element în plus, care nu ne surprinde. Am spus mai demult ca unul dintre obiectivele Federației Ruse e ajungerea la Dunăre”, a declarat Traian Băsescu. Dacă Rusia pune stăpânire și pe Estul industrial și pe zonele de coastă ale Ucrainei, ceea ce ar mai rămâne – centrul și vestul țării nu mai este viabil. Pe de altă parte, ajungerea Rusiei la gurile Dunării nu reprezintă un risc doar pentru România, ci și pentru Uniunea Europeană și NATO și ar putea fi un factor de destabilizare economică și strategică pentru întregul continent.
Cu toate acestea, riscul unui război este redus. Băsescu a ținut să respingă afirmațiile făcute sâmbătă de Victor Ponta la Craiova când afirmase că „ne paște războiul” și că ar trebui să face planuri pentru a sprijini Moldova. „Vreau să afirm pentru toți românii și pentru partenerii noștri: România nu are sentimentul ca va fi atacată de Federația Rusă, nici un element de analiză nu acoperă afirmația pe care a făcut-o premierul. (…) România nu are planificată în niciun fel apărarea Republicii Moldova prin mijloace militare. Cred că ceea ce ar trebui să îl preocupe pe premier pentru a ajuta Republica Moldova este să treacă de la declarații la fapte. Dacă vrea să apere Moldova trebuie să dea prioritate proiectelor de interconectare energetică”.
OMV a semnat pentru South Stream
Potrivit Reuters, OMV a semnat un acord cu Gazprom săptămâna trecută pentru a construi o prelungire a conductei South Stream până la hub-ul de gaz de la Baumgarten spre nemulțumirea Italiei, care trebuia să fie punctul terminus al proiectului, dar și a Comisiei Europene, care își vede încă o dată eforturile de a elabora o politică energetică europeană subminată de înțelegerile bilaterale semnate de Gazprom cu țări și companii care sunt mai fericite să obțină un tratament preferențial și profitabil din partea rușilor. Pe de altă parte, deși comisarul pentru Energie, Gunther Oettinger s-a declarat în favoarea propunerilor premierului polonez Donald Tusk de a crea un organism european pentru a negocia cu rușii și deși Angela Merkel s-a arătat foarte fermă față de Rusia în timpul vizitei la Washington, Reuters scrie că există foarte multă lume în Germania, atât în Guvern cât și în companii private care este foarte fericită cu aranjamentul încheiat de austrieci.
Interesant este cum au motivat austriecii de la OMV acest acord, care riscă să pună Comisia Europeană și Austria în conflict. OMV a susținut că a trebuit să compenseze prin acordul pe South Stream decizia Comisiei de a nu sprijini proiectul Nabucco, care trebuia realizat de un consorțiu condus de OMV. Cumva, OMV compensează un proiect care era destinat să reducă dependența energetică a Europei față de Rusia, prin semnarea unui acord care va adânci această dependență. În contextul crizei ucrainene, politica energetică a OMV devine o problemă pentru Europa și s-ar putea să devină o problemă și pentru România.
