Suspiciunile Kievului privind o incursiune militară rusă pe teritoriul său se adeveresc. Armata ucraineană a anunţat miercuri, 27 august, că soldaţi, blindate şi camioane ruseşti au invadat în ultimele 24 de ore localitatea Amvrosievka, unde se concentrează contraofensiva separatiştilor pro-ruşi în estul ţării. În acelaşi sector au fost arestaţi luni seară zece paraşutişti ruşi. Moscova a recunoscut prezenţa lor pe teritoriul ucrainean – o premieră –, dar a asigurat că militarii au trecut frontiera „din greşeală”.
Armata ucraineană anunţa ieri că blindate şi soldaţi ruşi au intrat în localitatea Amvrosievka şi „o coloană compusă din 100 de vehicule, între care tancuri, blindate, lansatoare de rachete multiple Grad” avansează „pe ruta Starobecheve-Telmanove”, din sud-estul ţării. Comunicatul nu precizează originea vehiculelor şi a echipajelor lor, dar o sursă militară ucraineană a precizat pentru AFP că este vorba de tancuri ruseşti. „Este imposibil să achiziţionezi 100 de tancuri oriunde pe piaţă la Doneţk sau Lugansk, este clar că au intrat din Rusia. Noi căutăm să obţinem dovezi foto sau video pentru a face declaraţii oficiale”.
Un ziarist al AFP a constatat urme de şenile într-o localitate aflată între Starobecheve şi Telmanove, iar localnicii au relatat că o coloană de zeci de vehicule a trecut „în mare viteză” în direcţia sud, spre Telmanove şi Novoazovsk.
Aşa cum se ştie, discuţiile directe între preşedintele rus şi cel ucrainean avute cu ocazia summitului regional de la Minsk, s-au încheiat fără progrese evidente pentru un sfârşit al conflictului armat din estul Ucrainei, Vladimir Putin minimalizând capturarea soldaţilor ruşi în teritoriul ucrainean.
Baze NATO în estul Europei
Ca răspuns la criza din Ucraina, secretarul general al NATO anunţă că Alianţa va desfăşura forţe în noi baze în estul Europei, pentru prima oară, o tentativă de a-l descuraja pe Vladimir Putin să provoace probleme în fostele republici sovietice baltice.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că la summitul organizaţiei de la Cardiff, de săptămâna viitoare, se vor dezbate diviziunile din cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi vor fi acceptate noi desfăşurări de forţe la frontiera cu Rusia, o mişcare care desigur va declanşa o puternică reacţie a Moscovei. El a subliniat că urmează măsuri de întărire a securităţii Ucrainei prin „modernizarea” forţelor sale armate şi ajutarea ţării să lupte contra ameninţării Rusiei. „Vom adopta un plan de acţiune de pregătire cu scopul de a fi în măsură să acţionăm rapid în cazul oricărui nou mediu de securitate în Europa, avem deja forţa de reacţie rapidă a NATO, al cărei scop este de a se putea deplasa rapid dacă este necesar. Acum, intenţia noastră este de a dezvolta un vârf de lance în această forţă de intervenţie, cu un foarte înalt nivel de pregătire”.
Rasmussen a precizat că pentru a fi în măsură să furnizăm rapid întăriri este nevoie de instalaţii de recepţie în ţările gazdă. Astfel, este vorba de pre-poziţionare de furnituri, echipament, de pregătirea infrastructurii, de baze, de sedii. „Esenţialul este că pe viitor veţi percepe o prezenţă mai vizibilă a NATO în Est”. Polonia şi cele trei ţări baltice sunt alarmate de ameninţarea Rusiei şi au cerut o prezenţă mai puternică a NATO în regiune şi critică răspunsul „simbolic” al alianţei de până acum.
Divergenţe între aliaţi
Numai că problema bazelor permanente ale NATO în estul Europei nu este acceptată unanim. Francezii, spaniolii şi italienii se opun, în timp ce americanii şi britanicii sunt în favoarea cererii Europei de Est. În ce priveşte germanii, o sursă a NATO dezvăluie că se feresc să provoace Rusia.
Summitul de la Cardiff este susceptibil să găsească o formulă care, potrivit unor surse din Alianţă, ar putea permite evitarea termenului „permanent” pentru noile baze. Singurul sediu al NATO în estul fostei frontiere din timpul războiului rece este la Szezecin, de partea baltică a Poloniei. Unele surse consideră că poate deveni placa turnantă pentru noi amplasamente. Au fost încheiate planuri privind forţe aeriene şi ale marinei, dar problema forţelor internaţionale terestre în Est a fost mai dificil de coordonat.
NATO a fost luată prin surprindere de progresul bine pregătit de preşedintele rus în Ucraina în februarie şi se străduie să găsească o strategie pentru o eră nouă în care Rusia a trecut de la „partener strategic” al Alianţei la un actor ostil, ceea ce în termenii NATO înseamnă „război hibrid”.
Rasmussen, al cărui mandat se încheie în această toamnă, a declarat: „Trebuie să facem faţă realităţii că Rusia nu mai consideră NATO un partener, că Rusia este o ţară care din nefericire, pentru prima oară de la finele celui de-al doilea război mondial a anexat pământ prin forţă. Evident, trebuie să ne adaptăm la asta”. Pentru Guardian el a precizat că „este sigur că nimeni nu a prevăzut că Rusia va ocupa pământuri cu forţa. Dar am văzut o schimbare remarcabilă în abordarea militară rusă şi a capacităţilor, în cazul războiului din Georgia din 2008”.
