Deborah Lee James, a declarat într-un interviu acordat agenției Mediafax că riscurile la adresa României provin de la poziția sa geografică aflată în apropierea unui stat supus unei agresiuni militare precum Ucraina și în apropierea Crimeii, unde Rusia desfășoară armament ofensiv, nu de la instalarea elementelor scutului antirachetă în România.
Referitor la amenințările proferate de președintele rus, Vladimir Putin, că Rusia își va dezvolta capacitățile nucleare și „sisteme de atac capabile să penetreze orice scut antirachetă“, oficialul Pentagonului a precizat că: „Domnul Putin şi Rusia ştiu foarte bine că sistemele antirachetă NATO nu reprezintă nici o ameninţare pentru el.
Aceste sisteme nu au nici o legătură cu Rusia, ci au rolul de a contracara o ameninţare foarte reală cu rachete balistice, din regiuni precum Orientul Mijlociu, care pot atinge România sau alte zone ale teritoriului NATO. Există mii de rachete balistice în această zonă a lumii, iar aceasta este o preocupare foarte reală pentru Alianţa Nord-Atlantică. Deci, nu ştiu de ce domnul Putin este atât de supărat pentru că, repet, el cunoaşte aceste lucruri, iar noi încercăm să ne apărăm de rachetele balistice care pot fi îndreptate contra NATO.”
În pofida asigurărilor și reasigurărilor primite de la Washing-ton, Rusia continuă să facă presiuni pentru ca Statele Unite să renunțe la scut și nu s-a sfiit să recurgă la amenințări atât la adresa statelor-gazdă, România și Polonia, avertizate în mod repetat că vor deveni ținte, cât și directe la adresa Statelor Unite, cărora le-a cerut să oprească ins-talarea elementelor scutului „până nu e prea târziu”. Moscova avertizează Statele Unite că, prin instalarea elementelor scutului încearcă să modifice echilibrul strategic mondial și celebra MAD, sistemul Distrugerii Reciproce Asigurate. Recent, rușii au decis cu de la sine putere să asimileze rachetele interceptoare cu rachetele de croazieră, a căror plasare pe uscat în Europa este reglementată de Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare și i-au acuzat pe americani că încalcă tratatul, asta în condițiile în care refuză să permită inspecții la siturile din Rusia și Belarus, bănuite că ar adăposti rachete de croazieră rusești împotriva prevederilor tratatului INF.
O altă linie de atac a propagandei ruse este că după încheierea acordului nuclear cu Iranul, amenințarea iraniană a dispărut, iar scutul nu ar mai fi necesar. Acordul nuclear nu acoperă însă și numerosul sistem de rachete de care dispune Iranul, țară care tocmai a testat în luna octombrie o nouă rachetă balistică de mare precizie, denumită Emad.
Rușii cer NATO și Statelor Unite să rămână vulnerabile la un posibil atac cu rachete balistice în același timp în care, după anexarea Crimeii, au transformat peninsula într-o fortăreață. 30.000 de militari au fost desfășurați în Crimeea, deopotrivă cu sisteme balistice ofensive și un număr considerabil de avioane de luptă, elicoptere de atac și chiar bombardiere strategice capabile să poarte încărcătură nucleară.
Din acest punct de vedere, Deborah Lee James a precizat în interviu că „Eu cred că cel mai mare risc pentru România este că se află într-o zonă dificilă. România este foarte aproape de Ucraina, spre exemplu, care a fost invadată, şi desigur că Rusia acumulează capacităţi militare în Crimeea. Acesta este încă un motiv pentru care este important să fim împreună ca o alianţă şi, categoric, Statele Unite au asumat un angajament foarte mare nu doar în favoarea Alianţei Nord-Atlantice, ci şi în relaţia cu România.
Acesta este şi motivul pentru care mă aflu aici.” Potrivit secretarului forțelor aeriene americane, care în aceste zile coordonează operațiunile din Siria și Irak, a discutat cu oficialii militari români pentru a „avea o poziție determinată”, semn că americanii nu au nici o intenție să abandoneze securitatea România la mila bunelor intenții rusești și că există o coordonare serioasă mai ales în condițiile în care România nu a primit încă avioanele F-16 care trebuie să sosească anul viitor și este vulnerabilă. Securitatea vine însă cu un cost, pentru că oficialul american a ținut să reamintească faptul că România s-a angajat să mărească bugetul Apărării la 2% din PIB.
